mIRC, BNC, cservice, ban, operator, user, asl plz, flood, am 499, cine mi-a dat suspend, abonament full night, nick.
Dacă toate cuvintele de mai sus ţi se par necunoscute şi nu le poţi încadra într-un context, înseamnă că nu ai cunoscut acea perioadă de începuturi ale internetului în România, între 1998-2003.
Când mIRC-ul era popular, când existau 5-6 internet cafe-uri într-un oraş de 20.000 de locuitori, când aveai poze scanate, când călătoreai în alt oraş să te întâlneşti cu persoana cu care ai conversat pe net, când a cunoaşte pe cineva de pe mIRC era o epifanie în sine.
Am văzut zilele acestea trei proiecte care, deși diferite, par ieșite din aceeași stare de spirit. Se referă la România, la relația românilor cu alții și cu ei înșiși și, mai mult decât atât, este vorba despre normalizarea
Unul este sunteuropean.ro și își propune să strângă motive și argumente pornind de la întrebarea Ce te face să te simți european în România?
Al doilea proiect – inițiat de ROM – pare mai puțin consistent decât primul, însă dacă te gândești bine, este destul de catchy ideea. Este vorba de romaniisuntdestepti.ro și își propune la prima vedere să schimbe acele rezultate și sugestii negative care apar atunci când tastezi pe Google românii sunt.
Spun la prima vedere pentru că, după cum am văzut aici, ideea poate fi dusă mai departe și poate căpăta o oarecare consistență.
Spun că toate aceste idei și proiecte sunt semne bune pentru că toate trei invită la o normalizare a relației cu noi înșine ca popor, relație pe care de cele mai multe ori ne-o asumăm extrem de conflictual și cu capsa pusă. Această normalizare – din perspectiva proprie – ar trebuie să însemne ideea banală că nu suntem nici mai răi, nici mai buni decât alţii, însă avem ceva care este numai al nostru.
Care este acel ceva este o întrebare la care fiecare avem propriile îndoieli şi răspunsuri.
Titlul e mai mult un cârlig, marea nu este chiar atât de spectaculoasă toamna, însă oferă anumite senzaţii pe care nu le simţi în sezonul estival.
În primul rând, este mult mai frig. Mai frig decât în Bucureşti, mai frig decât la Craiova. Deşi am plecat pe vreme noroasă din Bucureşti, iar în Constanţa batea soarele amiezii, pe faleză putea simţi diferenţele de temperatură şi de curenţi de aer. Lume puţină, probabil doar localnici, locuri de parcare la discreţie.
Am profitat de ocazie – dacă tot mă trezisem cu chef de plimbare – şi am mers şi până-n Mamaia unde senzaţia de loc părăsit a fost cea mai pregnantă. Mergeam printre alei şi parcă eram picat din alt timp imaginându-mi aglomeraţia estivală. Totul era închis, pe plajă o tipă îşi plimba câinele, iar undeva mai departe se vedeau doi muncitori.
Juriul – după criterii care îmbinau originalitatea, creativitatea și capacitatea proiectului de a aduc un refresh vieții urbane – a urmat să aleagă un câștigător. Miza nu a fost deloc de negligat: 20.000 de dolari pentru implimentarea proiectului până în luna februarie.
Idei bune au fost cu diumul, prezentări creative de asemenea, entuziasm și dorință de schimbare la pachet, însă la final câștigătorul a fost doar un singur proiect care – vorba ciuva – se vedea din avion că este cel mai bine pus la punct.
Proiectul câștigător a venit din Iași și se numește Turnul Nostru. Intrați – aici sau aici – și vedeți cât de simplă și frumoasă este ideea care poate atinge zilnic 25.000 de ieșeni. Cei din echipa câștigătoare au promis că pe 18 februarie turnul va fi inaugurat pentru schimbarea pe care o va produce în jurul său.
Eu, unul, abia aștept finalizarea proiectului pentru că mi-am promis să ajung în Iași la data menționată să văd cum un vis de schimbare a fost pus în practică.
Mai jos, câteva secunde din viețile unora care s-a zbătut pentru o idee și ideea i-a răsplătit:
Felicitări câștigătorilor și felicitări Pepsi România pentru inițiativa pe care mi-aș dori-o repetată și anul viitor.
Sunt pe cale să-mi iau o mașină la mâna a doua și nu mică mi-a fost mirarea când am fost sunat săptămâna trecută pentru o invitație – cu Bobby şi Răzvan – la sediul AAA New Kopel la un mic workshop de achiziționare mașini second hand. Practic, la ce să te uiți, la ce să fii atent când îți cumperi o mașină rulată.
Cum încerc să fiu atent la detalii când e vorba de o investiție de genul asta, am notat câteva lucruri din cele explicate de cei de la AAA New Kopel în câteva etape: un scurt test drive, o verificare exterioară și la motor, o verificare “pe dedesubt” și apoi verificarea computerizată cu un tester.
Pe scurt, trebuie să te uiți dacă:
– ambreiajul scoate un sunet anormal
– motorul nu întrerupe
– nu are joc în caseta de direcţie
– are amortizoare scurse
– patinează ambreiajul
– au fost lovite pragurile sau parbrizul este crăpat
– la motoarele diesel se verifică și turbina
În final, este mai lipsit de riscuri să îți iei o mașină de la un dealer second hand, iar dacă o cumperi din târg sau de pe net, este recomandată o verificare într-un service de încredere.
Îmi doream mult să pun mâna pe biografia lui Steve Jobs atât pentru căutarea unui model, cât şi pentru curiozitatea de a cunoaşte câteva detalii despre peisajul digital din ultimele decenii.
Cartea nu excelează, însă nu m-a dezamăgit. Mi-a oferit atât incursiuni în gandirea şi viaţa lui Steve Jobs, cât şi acele detalii pe care le căutam despre evoluţia erei digitale.
Această bigrafie reuşeşte să aducă lumină în unele aspecte ale personalităţii lui Steve Jobs şi, deşi a fost comandată încă din timpul vieţii sale, a dovedit că este mai mult decât un exerciţiu de branding personal post-mortem. Autorul nu şi-a menajat subiectul, reuşind să prezinte acele vulnerabilităţi care conturează farmecul unui adevărat lider.
Despre profilul lui Steve Jobs
Wozniak: “Jobs is a complex person and being manipulative is just the darker facet of the traits that make him successful.”
He was charismatic and a bit of a con man and could bend situations to his very strong will. He was mercurial, sure of himself, a little dictatorial.
He was able to turn charm into cunning force, to cajote and intimidate and distort reality with the power of his personality.
In the pas he had been rewarded for what his wife called his “magical thinking” – his assumption that he could will things to be as he wanted. Continue reading →
Fusesem impresionat aseară de mulţimea adunată la magazinul Vodafone din Plaza Mall, iar azi am aflat că au fost peste 200 de oameni prezenţi la evenimentul de lansare.
A fost încă un eveniment în stil Apple şi, mai mult, a fost încă un eveniment în care bloggerii au fost cot la cot cu celebrităţile media la lansarea noului iPhone 4S care, începând de astăzi, se găseşte în toate magazinele Vodafone din ţară, la dealeri şi online.
Pentru că Apple înseamnă, printre altele, şi comunitate, aseară, lansarea a continuat cu o mare petrecere în centrul vechi. Spun mare pentru că barul era plin de bloggeri, pentru că s-a lăsat cu karaoke.
Sunt un fan al petrecerilor cu karaoke pentru că – pentru mine – a cânta pe scenă este o binevenită ieşire din zona de confort, iar după feedback-ul celorlalţi se pare că şi urechile lor au ieşit puţin din aceeaşi zonă de confort.
Citeam zilele trecute despre strategiile folosite de Apple pentru succesul lansărilor sale și observam – în urma lecturii acestei cărți – că o mare parte din aceste “trucuri” au fost finisate și încercate de-a lungul timpului de Steve Jobs și echipa sa.
Ultimul produs Apple și probabil cel mai așteptat smartphone din acest an, iPhone 4S va fi comercializat in Romania de către Vodafone (fiind primul operator care a anunțat că aduce oficial 4S în România cu abonamente dedicate acestui tip de telefon), începând de vineri, 11.11.2011, la ora 00:00.
Cei care cumpără un iPhone 4S în acea noapte vor avea o reducere specială şi vor primi şi un cadou surpriză.
Evenimentul de lansare va avea loc începând cu ora 22.00, la Plaza România, unde vor fi prezenţi celebrităţi media (Cabral, Andreea Raicu sau Robert Turcescu) şi, pentru că fără ei lucrurile nu au acelaşi farmec, bloggeri.
Apreciez produsele Apple, deşi sunt fan Android, cu atât mai mult cu cât orice lansare de iPhone ridică puţin mai sus standardele inspirându-i în acelaşi timp şi pe ceilalţi producători.
Gala Premiilor Participării Publice – pe scurt G3P, căci vorbim de ediția a treia – premiază cetățeni, organizații sau autorități publice, care prin acțiunile lor reușesc să determine schimbarea sau adoptarea unei decizii publice în beneficiul comunității pe care o reprezintă.
Evenimentul va avea loc joi, 10 noiembrie, incepand de la ora 17.30 la Muzeul National de Istorie a Romaniei. (Calea Victoriei, nr.12, Bucuresti).
Am fost la prima ediție, încă îmi amintesc câteva din poveștile de succes de atunci (un grup care a modificat un amendament la Legea Fondului Cinegetic, câțiva oameni care au protestat în zona Lacul Tei blocând în mod legal o intersecție) și voi fi prezent și la această ultimă ediție.
