Author Archives: Adrian Ciubotaru

Cu ce mă mai ocup

Este una din acele seri când revin acasă după ce-am alergat încolo şi-ncoace, cu mai mult sau mai puţin rost şi la jumătatea săptâmânii trag o linie mică.

1. Sâmbătă am ieşit să filmăm pe stradă cu Magda şi Alina, alături de Alex şi am întrebat oamenii despre visele lor cele mai scumpe. Luni am montat, iar marţi am publicat. Vezi aici materialul video.

2. Am făcut pentru un grup pe Facebook. O iniţiativă în numele civika.ro unde vom încerca să ne mobilizăm (fiecare cum putem) pentru a pune în practică proiectul pănă la finalul lunii octombrie. Dacă aveţi idei, împărtăşiţi-le acolo căci sunt foarte decis să facem ceva de impact împreună.

3.  M-am decis să mă ocup mai serios – cu un business plan – de tweetika. Am făcut un pagina pe Facebook unde poţi deveni , urmează să semnez primele contracte.

4. M-am înscris la fotbaliştii lui Manafu în cadrul “Programului pentru un stil de viaţă sănătos” pe 4 octombrie, de Ziua Mişcării.

Parte din istoria mea afectivă

Mama ne povestea că atunci când reveneam de la ţară, la sfârşitul vacanţei, câteva zile cotrobăiam toată casa. Deşi era acelaşi univers familiar, întorcându-ne după o oarecare absenţă, totul ni se părea schimbat şi misterios.
Dincolo de lumini noi, unghiuri inedite, lucrul pe care-l ţin cel mai bine minte din adolescenţă era mirosul casei.
După o lună de stat la ţară – îmi aduc aminte că-mi luasem cu mine o mulţime de cărţi şi caiete – când am revenit, am găsit toată casa îmbibată de noul săpun pe care mama îl cumpărase.
Toată casa miroasea a Protex, un miros curat şi urban, mi-am închipuit atunci.

De atunci, cu intermitenţele obişnuite, am rămas fidel acestui săpun, care deja nu mai este brand pentru mine, căci face parte din istoria mea afectivă.
De asemenea, Nokia nu este un simplu brand pentru mine, este primul telefon cumpărat din prima bursă din anul I. Face parte din istoria mea afectivă.
Şi lista ar putea continua!

Omul care a devenit “real” în virtual

Echipa de la pr365.ro, pornind de la studiul Cine influenteaza blogosfera in .ro?, a realizat mai multe profiluri de  bloggeri influenţi. Azi mi-a venit mie rândul să mă privesc în oglinda lor:

Mulți spun că Adrian Ciubotaru este un blogger. Şi, cum tot ei spun, totuşi, nu este  un blogger ca toţi ceilalţi. Nu oboseşti citindu-l. Nu te dor ochii de la prea multa înfumurare. Deşi este unul dintre cei mai citiţi. Nu îl vezi apărând la conferinţe, rotind aiurea scaunul, zâmbind arogant şi răspunzând leneş la orice întebare.

Are încredere în „PR-ul făcut de profesioniști” și crede în implicarea socială a bloggerilor și oamenilor de pe twitter1. Sau, altfel spus: dacă ai ai un proiect care vizează implicarea socială, te poți bizui pe ajutorul său.

Mai multe: Adrian Ciubotaru: filozofie si implicare sociala

Lista cu filme

ks_shrink

District 9 (2009) – Este un film atipic realizat în stil documentar-ştire. Am văzut că a fost destul de popular printre cei pe care-i urmăresc pe twitter, mie mi s-a părut doar un film ok.

Babylon A.D. (2008) – Genul acela de film de care îţi este jenă să recunoşti faţă de tine că l-ai văzut. Este o pierdere de timp, este cel mai prost film pe anul acesta.

The Negotiator (1998) – Un film bun, thriller poliţist şi psihologic. Doi negociatori – jucaţi de Kevin Spacey şi Samuel L. Jackson – sunt pe baricade diferite şi se confruntă.

English Patient (1996) – Îmi stătea de mult pe lista de aşteptare şi – probabil din pricina aşteptărilor prea lungi – nu m-a impresionat în mod special.

Shrink (2009) – Mi-a amintit puţin de Crash şi alte filme cu poveşti suprapuse. Kevin Spacey joacă bine, este un film bun, însă destul de sec.

17 Again (2009) – Mi-am adus aminte – abia după ce l-am văzut – că îmi spusese cineva acum câteva luni că este un film slab. Îmi pare rău că uneori uit.

Recomandările de filme bune sunt binevenite.

Răzvrătiţii camuflaţi

3179331984_cc860568ab_b

Răzvrătiţii camuflaţi sunt acei oameni care trăiesc ascunşi ca nişte cai troiani. Sunt acei oameni înregimentaţi în coloanele actualei societăţi, însă pe care visează să o schimbe din interior. Au aceleaşi uniforme ca majoritatea, însă gândul lor este schimbarea.
Raţiunea din spatele acestui camuflaj motivează că nu este întotdeauna oportun să faci caz de dorinţa ta de schimbare, este ostentativ să-ţi afişezi revolta şi consumator de energie să te împotriveşti la modul cel mai manifest. Continue reading

Sa n-o iei personal!

Să nu te superi! Ceea ce urmează mai jos este un articol care nu te implică şi nu-ţi este adresat. Să n-o iei personal, stai liniştit!

Rândurile de mai sus au acelaşi efect invers ca următorul titlu de ziar. Pe prima pagina a oricărui ziar, dacă ar fi titlul  SOV a declarat ca nu a furat banii de la FNI!, toţi vom rămâne cu gustul ca SOV a furat ceva (nu iese fum fără foc).
De vreme ce SOV declară că nu a furat înseamnă ca cineva l-a acuzat c-a furat, iar de vreme ce cineva l-a acuzat c-a furat şi-a apărut şi pe prima pagina a ziarului înseamnă că ceva-ceva e adevărat în târâşenia asta. Poate nu a furat cât au spus ziarele, poate a ajutat pe alţii să fure, însă automat va exista o asociere între SOV şi furt.

Îmi este evident de mult că de multe ori iese fum fără să fie niciun foc, dar acest lucru este contra-intuitiv şi nu prea prinde la public.

Revenind. Când îţi spun să nu o iei personal, dar articolul tău mi s-a părut banal, tu vei gândi următoarele lucruri: Continue reading

Trebuie citit: Riscuri şi inechităţi sociale în România

Raportul intitulat “Riscuri si inechitati sociale in Romania” a fost prezentat de Comisia prezidentiala pentru analiza riscurilor sociale si demografice, marti, la Palatul Cotroceni […]. Presedintele Comisiei este prof.univ.dr. Marian Preda, decan al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala de la Universitatea Bucuresti.

[link]

Discuţiile din presă pe marginea raportului au gravitat în jurul problematicii legalizării prostituţiei şi a chestiunii drogurilor, însă sunt destule probleme destul de alarmante accentuate în raport care ar trebui să ne pună pe gânduri.

Am spicuit câteva date pe twitter, ca un mic teaser, căci consider că trebuie neapărat citit de către toţi:

Numărul şi ponderea copiilor născuţi în afara căsătoriei a crescut rapid în România după 1989.

În economia românească meritul este dat de vechime (care nu înseamnă obligatoriu eficienţă) şi de angajarea la stat.

Foarte mici sunt proporţiile gospodăriilor rurale care posedă auto¬turism (16,5%), calculator personal (13,0%) şi acces la internet (1,5%)

Există un decalaj în durata medie a vieţii, în favoarea urbanului (73,3 ani faţă de 71,6 în rural).

Deşi femeile din rural dau naştere la mai mulţi copii (rata totală de fertilitate fiind în rural de 1,5 şi în urban de 1,2 copii pe femeie), sporul natural este puternic negativ la sate (-4‰) şi se află în jurul lui zero în urban, căci îmbă­trânirea demografică mai puternică a ruralului (23,8% vârstnici în rural faţă de 15,9% în urban) generează o rată anuală mai mare de decese.

Recent s-au deschis în multe oraşe ale ţării (Braşov, Bacău, Galaţi, Hunedoara, Brăila, Iaşi, Bucureşti) magazine care vând produse etnobotanice ce au acelaşi efect ca drogurile ilegale uşoare şi efectele lor sociale nu par a fi vizibile.

Citiţi (.doc, 66 pagini) care este destul de concludentă sau raportul extins (.pdf, 382 pagini).

Desigur, este de întrebat de ce un asemenea raport apare abia acum – în perioadă electorală, însă aceasta este o altă discuţie.

Care copil? (argument pentru implicare în viaţa comunităţii)

3795633334_ed89773675

Care copil are mai multe şanse pentru o viaţă echilibrată? Un copil dintr-o familie stabilă care trăieşte într-un cartier rău famat sau un copil dintr-o familie cu probleme care trăieşte in a good neighbourhood?

Răspunsul cel mai probabil a fi cel corect este contra-intuitiv.

[Personalitatea unui om nu este o particulă, ci un camp. Eu sunt eu nu doar prin mine, ci mai ales prin contextul cu care mă înconjor. ]