Mama ne povestea că atunci când reveneam de la ţară, la sfârşitul vacanţei, câteva zile cotrobăiam toată casa. Deşi era acelaşi univers familiar, întorcându-ne după o oarecare absenţă, totul ni se părea schimbat şi misterios.
Dincolo de lumini noi, unghiuri inedite, lucrul pe care-l ţin cel mai bine minte din adolescenţă era mirosul casei.
După o lună de stat la ţară – îmi aduc aminte că-mi luasem cu mine o mulţime de cărţi şi caiete – când am revenit, am găsit toată casa îmbibată de noul săpun pe care mama îl cumpărase.
Toată casa miroasea a Protex, un miros curat şi urban, mi-am închipuit atunci.

De atunci, cu intermitenţele obişnuite, am rămas fidel acestui săpun, care deja nu mai este brand pentru mine, căci face parte din istoria mea afectivă.
De asemenea, Nokia nu este un simplu brand pentru mine, este primul telefon cumpărat din prima bursă din anul I. Face parte din istoria mea afectivă.
Şi lista ar putea continua!