Pentru curajul de a-și expune defectele în văzul lumii.
Pentru serialele de peste Ocean: House of Cards, House of Lies, Suits, The Newsroom sau Homeland.
Pentru show-urile de calitate pe care le urmăresc frecvent: The Daily Show, The Colbert Report. Continue reading
Uneori e nevoie de o mică scenă pentru a-ți da seama cât de mult s-au schimbat lucrurile (în bine): a intrat, a salutat, a spus că are programare la 6 (adică peste o oră) și a întrebat dacă există wireless.
– Da, i s-a răspuns. E fără parolă.
A întrebat apoi dacă poate face rost de o masă pentru a-și pune laptopul.
I s-a adus o măsuță pe care și-a așezat jucăria și a început să lucreze.
Eu priveam toată scena și nu-mi venea să cred pentru că totul se întâmpla în sala de așteptare a unui cabinet stomatologic, la Dent Estet.
Nu e o exagerare, gândește-te puțin. Dacă toți hipsterii nu ar fi cumpărat în neștire primele telefoane iPhone, smartphone-urile de acum ar fi fost mult mai scumpe. iPhone-ul ar fi rămas un produs de nișă, Samsung, HTC și alți producători n-ar mai fi investit atât de mult în produse similare, iar prețurile din acest segment ar fi fost mult mai mari.
Datorită unor early adopters (deveniți apoi hipsteri) avem acum atât de multe modele de mașini electrice. Datorită celor care au dat o mulțime de bani pe un produs aflat la prima generație (care și-au permis, printre altele, luxul de a trece cu vederea aspecte practice precum autonomia), și datorită lor următoarele produse vor fi atât mai bune, cât și mai ieftine. Continue reading
Sunt în perioada în care ascult Vibe FM (mai ales în mașină) și cum în trafic nu prea pot activa Shazam, am intrat apoi pe siteul lor să frunzăresc topuri și playlisturi pentru a găsi cutare melodie care mi s-a părut că sună într-un fel.
Am făcut mai jos – din rațiuni umanitate, bineînțeles – o scurtă listă cu melodii găsite și apoi intrate pe repeat: Continue reading
Nimic nu mă ajută mai mult, în situațiile de criză, decât să văd pe cineva mai panicat ca mine. Revin imediat cu picioarele pe pâmânt, iar situația se banalizează instant.
E cea mai bună accelerare a stimei de sine când vezi pe cineva mai pierdut decât tine, iar rezultatul este unul pe măsură: începi să vezi rezolvarea situației în același timp cu demersul de calmare al celui panicat.
Excepția de la regulă se întâmplă atunci când panica vine de la cineva pe care îl vedem ca o autoritate și atunci ne apare gândul “Dacă și el crede că situația e gravă…”
Per total însă, în concluzie, așteptați un moment când ceva rău se întâmplă. Nu vă grăbiți să evaluați situația, după ce persoana mai panicată se trădează, soluțiile vor apărea de la sine.
Pentru că este un gest simbolic pentru mine (nu mai vreau să dau link la experiența mea anterioară în ce privește publicarea unei cărți), am așteptat să treacă vacanța și m-am trezit de dimineață pentru a semna acest contract cu Editura Brumar:
Propunerea a venit de ceva vreme de la Andrei Ruse (care va ajuta și la procesul de editare), manuscrisul este deja trimis la editură, cartea se va numi Nu sunt ultima mea versiune și va fi lansată cât de curând.
Nu e literatură, dar nici eseistică pură și sper ca acest volum să se încadreze inspirat undeva pe drumul dintre “blogging” și “writing”.
Voi reveni cu alte noutăți la momentul potrivit.
Dacă v-ați săturat de știrile și analizele prăpăstioase despre criza zonei euro și despre iminenta destrămare a Uniunii Europene, uite două articole care mai temperează puțin tonul apocaliptic:
Our crisis won’t last for ever. Then it will be another continent’s turn to get caned by pundits for its stupid model. One day young Europeans will get jobs again, and we’ll just be a delightful backwater with excellent macchiato. I can think of several worse places to live.
At a global level, many of the rules and institutions that keep markets open and regulate world trade, limit carbon emissions, and prosecute human rights abusers were created by the European Union. Who was behind the World Trade Organization and the International Criminal Court? Not the United States or China. It’s Europe that has led the way toward a future run by committees and statesmen, not soldiers and strongmen.
Sunt două motive pentru care cred că vacanțele prea lungi dăunează:
1. După un anumit prag de inactivitate, ceva ruginește în noi și apare acea oboseală care rezultă din faptul de a nu face nimic.
Una este să dormi pentru a te recupera pentru ziua următoare și alta este să ai un somn atât de lung încât să te trezești mai obosit decât te-ai atunci când te-ai așezat în pat.
2. Dacă-ți permiți pauze prea lungi – din mijlocul provocărilor curente – înseamnă că absența ta nu se simte, înseamnă că nu ești indispensabil, că ceilalți se pot lipsi de tine, că nu este nevoie de tine. Continue reading
Ar putea fi o metaforă pretențioasă, dar titlul reprezintă rezumatul unei escapade la mare cu prilejul promovării proiectului 4inmasina.ro: prin sudul Dobrogei, stând la coadă să trecem cu bacul, pe drumuri aproape goale, prin localități de frontieră, prin sate cu nume ciudate și cu oameni cu fizionomii atipice, printre câmpuri de rapiță și grău. Continue reading