TRON: Legacy (2010) este un film 3D care se lansează mâine – joi – în premieră în România. Trailer-ul poate fi văzut aici și după cum intuiți nu este o capodoperă, nu este un film de colecție, deși se străduie să livreze o poveste în stil american publicului pasionat de acțiune și efecte speciale.

În funcție de conjunctură, diger genul acesta de filme și mă voi duce la avanpremiera de mâine. Mai mult decât atât, am două bilete pe care le ofer celor care vor comenta aici, răspunzând la întrebarea: De ce ai vedea un film despre care știi că nu l-ai revedea?

Despre motivele pentru care se merită să mergem la filmele mai puțin bune, la filmele pe care nu le-am lua pe o insulă. Răspunsurile haioase, creative, realiste și ironice vor fi recompensate.

Update: Am ales drept câștigători pe Liana și Dragoș. Mulțumesc tuturor!

Dacă ai un afacere sau un proiect de implicare socială (civika.ro, lecturiurbane.ro) îţi este destul de imposibil să nu te gândeşti la zona antreprenoriatului social care le îmbină pe amândouă. De la un punct încolo, deţinând o afacere, simţi nevoia de-a contribui la binele comunităţii, la fel cum dezvoltând un proiect de responsabilitate socială, te loveşti de costuri şi îşi bate gândul implimentării unui model de business.

Antreprenoriatul social este acea direcţie în care o afacere generează profituri pentru inițiatorii ei și în același timp rezolvă o problemă socială, economică sau culturală din comunitatea din care face parte.

Este zona care îmbină idealismul specific iniţiativelor sociale cu pragmatismul disciplinei de afaceri şi, de câteva decenii, a devenit calea cea mai uzuală (când e vorba de a gândi pe termen lung) de-a aplica proiecte la scară mare, pe termen lung şi cu impact pe măsură.

Un exemplu deja clasic în această categorie este Grameen Bank. Înfiinţată de Muhammad Yunus (Premiul Nobel pentru Pace în 2006), banca funcţionează ca un organizaţie economică independentă care acordă microfinanţări pentru afaceri în domeniul agriculturii, industriei textile sau în energie.

Modelul a fost început să fie pus în aplicare în Bangladesh în anii ’80, a funcţionat din plin (a ajutat sute de mii de mici întreprinzători, iar rate de returnare a împrumuturilor depăşeşte 99%), iar apoi a fost implimentat în numeroase ţări din Asia, Africa sau America.

Un alt exemplu drag mie este Şcoala mobilă a lui Arnoud Raskin care este un proiect de inovaţie educaţională pentru copiii străzii.

Antreprenoriatul social este acea zonă fericită în care disciplina de afaceri se poate întâlni cu sectorul neguvernamental pentru implimentarea unor proiecte care se pot susţine singure şi în acelaşi timp pot genera schimbare socială pe un model care depăşeşte simpla caritate sau schimbarea unei percepţii (despre un grup discriminat, despre o problemă ecologică etc.).

Este un model care – după impresia şi speranţa mea – va deveni generalizat în următorul deceniu odată cu tatonarea limitelor sălbatice ale capitalismului şi cu conştientizarea faptului că profitul nu înseamnă neapărat valoare. Totul cuplat cu un public din ce în ce mai sensibil la problemele sociale şi la provocările climatice.

La final, aş dori să vă întreb ce proiecte româneşti de antreprenoriat social cunoaşteţi şi cum vedeţi aplicat acest model în țara noastră?

P.S.: Nu uitați că până pe 8 noiembrie vă puteți înscrie aici la Scoala de Bani (rămân recunoscător dacă alegeți echipa mea), pentru a învăța despre finanțele personale și a câștiga premii în valoare de 9000 RON!

După cum povesteam în articolul anterior, pentru a comunica cele 44 de minute necesare serviciului de livrare express, Wu Xing premiază cu un meniu-surpriză primii 44 de comentatori ai acestui articol în timp util.

În timp util înseamnă că și ceilalți colegi de campanie – Miruna, Alex Negrea şi Chinezu – vor veni cu aceeaşi ofertă. Aşadar, să vedem cine ajunge primul la cei 44 de comentatori şi cine premiază pe cine!

Update: Concursul s-a încheiat. Felicitări, Chinezu!

În mod ironic, cu 10 minute înainte de eveniment, eram într-un magazin Orange luându-mi o cartelă cu număr (pentru a nu-mi neglija cealaltă jumătate de agendă). Prinsesem puțină coadă, domnișoara de la ghișeu mi-a spus că trebuie să aștept puțin să mi se activeze bonusul, afară începuse să plouă, iar Alex Negrea era nerăbdător și glumeț:
“Nu e ca și cum întârziem de fapt la un eveniment Orange”

După un sfert de oră totuși ajunsesem în parcul Herăstrău unde două baloane Orange așteptau jurnaliști, bloggeri și curioși pentru un scurt zbor în înălțime.

Mi-am adus aminte de Richard Branson care în Losing my virginity povestește cum a ocolit Pământul în balon și cum era să se prăbușească deasupra Pacificului, însă nu a fost cazul la evenimentul de ieri. Baloanele Orange erau mai mici, iar în nacelă nu se puteau urca decât trei persoane.

M-am înscris cu Alex pe o listă și ne-am făcut loc în nacelă, iar balonul s-a ridicat până la 20 de metri. Interesantă n-a fost atât senzația (frica de înălțime nu mi s-a activat), cât amânuntele pe care i le-am cerut domnului care manevra balonul. Ne-a povestit că recordul său personal cu balonul este de 11.000 de metri, unde statea cu mască de oxigen și unde temperatura era de – 63 de grade. Am aflat de asemenea că balonul nu are un sistem de direcție propriu-zis, iar manevrarea se face în funcție de curenții de aer.
“Hai să prindem curentul de Pitești!”

Care este ideea? În următoarele cinci săptămâni – unul din parteneri este Adevărul care ne-a oferit cartea omonimă a lui Jules Verne – vor porni două caravane Orange din București care se vor opri în 10 orașe din țară: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Bucuresti, Oradea, Piatra Neamţ, Sibiu, Suceava şi Târgu Mureş.

Dincolo de aceasta, se va organiza un concurs pe Orange România unde, dacă trimiți poze cât mai originale cu balonul Orange, poți câștiga un zbor liber în weekendul 9-10 octombrie.

Poți vedea mai jos experiența zborului din Herăstrău filmat de Alex Negrea sau de mine, însă bănuiesc că pentru cei trei câștigâtori finali senzațiile vor fi extreme.

——-

am pozat și am filmat cu un telefon Sony Ericsson Vivaz