Am scris un exerciţiu de admiraţie.
Am citit câteva articole interesante în care m-am întrebat dacă m-am umflat sau cât de singur sunt în viziunea mea.
Am redescoperit două melodii mai vechi: zorile din Galaţi si bulgarian hip hop (amintiri de cluburi ieşene).
Am găsit o discuţie interesantă despre avort.
Am semnat o petiţie.
Am privit artă urbană, iar cartea despre zen pe care o citesc dimineaţa în metrou mi-a zis:
Un maître zen dit autrefois: “Faire un kilomètre à l’est, c’est faire un kilomètre à l’ouest.” Ceci est la liberté essentielle.
Author Archives: Adrian Ciubotaru
Cea mai civikă echipă de la Laser Tag
Ieri s-au întâmplat jocurile din prima grupă la Cupa Bloggerilor La Laser Tag. Am jucam cu echipa lui etherfast, metropotam şi Pandutzu şi am iesit pe locul patru.
Echipa Adrian’s.
Ne-am julit, am ameţit alergând prin labirintul ăla, ne-am ofticat şi cred că, per total, ne-am distrat. Am rămas astfel cu un sentiment de mândrie de pe urma echipei mele şi cred că am pierdut doar printr-un uimitor ghinion demn de o cauză mai bună.
În 12 minute cât durează runda, alergi că un nebun, trebuie să tragi cât mai multe focuri (statistic, împuşti mai mulţi astfel), iar după ce omori pe cineva, trebuie să fugi de el; are câteva secunde de invulnerabilitate în care te poate împuşca el pe tine.
După trei meciuri aseară, acum am febră musculară, un cot julit şi un cucui.
Membrii echipei:
– Emanuel Grigoras (cel mai experimentat dintre noi)
– Alex Sima
– Dan Dumitrescu
– Alexandru Negrea
Vreau sa fiu îmbibat de o bunăstare afectivă
Am fost uimit recent când cineva mi-a vorbit despre fericire care şi cum ar fi o stare de graţie, care este sau nu este. Că şi cum ar depinde de o dinamică a planetelor, a coincidentelor stelare, a bunăvoinţei unui zeu plictisit. Că şi cum ar aparţine unui spaţiu suspendat în interstiţiile interpersonale întâmplătoare.
Poate sunt sceptic, însă cuvântul “fericire” a fost scos din vocabularul meu încă de la prima iubire. Nu pentru c-am trăit doar iubiri dureroase şi pline de cavouri interioare, ci pentru că am realizat în timp că fericirea nu este rezultatul fugar al unei sincronizări temporare.
Fericirea nu este cuvântul acela de care abuzează eroinele în lacrimi, ci mai degrabă ar trebui să fie starea spre care tinzi când începi să construieşti ceva împreună cu cineva.
Oricum ar fi, mi-e jenă să vorbesc despre fericire, fie din cauza sentimentalismelor pompate în acest cuvânt, fie din pricina prejudecăţii mele că fericirea nu este un concept prea falic.
Experiment interogativ pe twitter
Am făcut săptămâna trecută pe twitter un experiment interogativ (am pus lista mai jos) cu accente de creativitate maniacală, pe durata a câteva ore. Unii s-au băgat în joc, alţii au fost insultaţi. Unii mi-au dat follow, alţii mi-au dat unfollow şi alţi alţii chiar au răspuns la unele întrebări dincolo de retorica şi truismul multora.
Ce ar trebui să se reţină: Continue reading
Spirit de începător
Shoshin este o expresie japoneză – folosită în Zen – care înseamnă “spirit de începător”.
Spiritul începătorului conţine multe posibilităţi, iar cel al expertului conţine foarte puţine.
Scopul practicii Zen este de-a păstra mereu viu spiritul de începător din noi înşine. Astfel, vom fi mereu atenţi.
Începătorii îşi menţin vie curiozitatea şi capacitatea de admiraţie. În plus, când vine vorba de lucrurile cu adevărat profunde, toţi trebuie să ne simţim tineri, nu-i aşa?
Partizanii ecologiei creative
1. Viaţa după colectare este rodul voluntariatului lui Cristian Manafu pentru Mai Mult Verde.
2. Guerrilla Verde este o idee care mi-a plăcut din prima.
3. Ştiam de norc.ro de câteva luni, însă abia recent am început să-l folosesc. Ieri, de exemplu, am vizitat Iaşul într-o zi senină.
4. Creative minds: the links between mental illness and creativity
Scutire medicală
Ieri m-am simţit rău şi mi-am luat liber de la muncă pe motiv de “vertij însoţit de stări de anxietate”, iar azi colegele m-au întâmpinat cu:
“Ce faci, mai ai vertij?”
“Mai eşti anxios?”
Sper că pe viitor să nu-mi iau concediu cu “panică hermeneutică cauzată de opacitatea transcendentului”.
Cea mai ambiţioasă campanie de Lecturi Urbane
Bookblog şi Civika caută voluntari pentru cea mai ambiţioasă campanie de Lecturi Urbane.
Împreună vrem să le dovedim pesimiştilor că lumea încă citeşte şi că poveştile nu au murit.
Dacă citiţi oricând, oricum şi oriunde şi aveţi puţin timp liber înseamnă că sunteţi oamenii potriviţi pentru a ne da o mână de ajutor.
Până vineri, 15 mai, aşteptăm să vă înscrieţi pe Civika la proiectul Lecturi urbane din categoria “Cultură şi artă”.
Cei de la bookblog.ro ne-au spus încă de la început că nu doresc să se implice într-un proiect doar de dragul imaginii:
“Vrem să schimbăm ceva”
Ne-a plăcut atât ideea, cât şi spiritul acţiunii şi am demarat împreună un proiect cu o miză socială şi cultură foarte mare.
Avem nevoie de câţi mai mulţi voluntari – înscrieţi-vă pe civika.ro – pentru a crea un impact şi a dovedi că schimbarea ne este la îndemână.
De ce mi-e teamă
A fost una din acele coincidenţe. Ridic privirea şi imediat văd acţiunea începând. Dacă aş fi întârziat cu jumătate de secundă, aş fi văzut doar hârtia căzând între şinele de metrou, însă n-aş fi observat cine ar fi aruncat-o.
Acum, ridicând într-o doară privirea, l-am văzut pe acel tânăr aruncând hârtia pe jos cu cel mai natural aer posibil. Erau oameni pe ambele margini ale staţiei, însă tânărul nostru nu a stat să le ceară aprobarea. Continue reading
