Scriu cu întârziere pentru că am fost groaznic răcit, însă a fost foarte tare sâmbătă seara în Cişmigiu. Au venit mulţi bloggeri, mulţi de pe twitter, câţiva fără blog, iar Andrei Roşca (pentru că văzuse anunţul şi pe blog, şi pe twitter) a venit mai devreme decât toţi (nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă l-aş fi anunţat şi prin sms).

A fost frumos nu pentru că ne-am adunat pătrunşi de un spirit ecologic ieşit din comun sau pentru că ne-am strâns mai mulţi decât speram, ci pentru că ne-am jucat împreună. Majoritatea dintre noi nu ne văzusem înainte, poate conversasem sporadic pe net, însă sâmbătă seara în parcul Cişmigiu, am putut juca mim – la iniţiativa Ioanei – cu nişte oameni pe care nu i-am simţit străini.

Despre cum au petrecut Ora Pământului în Cişmigiu au mai scris:  Raluxa, Gramo, optzecea, chaos and smiles şi Gogu Kaizer (dacă am uitat pe cineva, voi completa).
Unora nu le-a plăcut, alţii au glumit pe seama afişului, iar Geo Atreides promisese că vine, însă n-a mai ajuns.

Mai mult, am întâlnit printre cei adunaţi şi câţiva oameni obişnuiţi cu voluntariatul – care fac mai mult decât să stingă lumina – chestie care-mi confirmă optimismul cu privire la spiritul ecologic în rândul tinerilor, căci am încrederea că toţi care au închis lumina, de regulă se implică mai mult decât atât în grija faţă de mediu.

Later edit: Arhi, aş dori să trec peste ideea că poţi prelua ceva de pe acest blog şi modifica după bunul plac  – în acest caz, o poză/un poster, însă jena de ruşinea ta nu-mi permite. Prin urmare, te rog să scoţi imaginea de la tine de pe blog în speranţa că pe viitor îţi vei ilustra articolele cu materiale proprii.
Îţi mulţumesc anticipat.