Sunt cinci pelicule nominalizate la categoria “Cel mai bun film” despre care doresc să scriu aici.

Capote povesteşte cum celebrul scriitor Truman Capote se documentează în cazul unei crime oribile în Kansas pentru ultima sa carte şi dezvoltă o relaţie duală cu unul din asasini: e genul de luptă interioară între compasiunea umană pe care o simte faţă de o dramă şi rigoarea artistică care l-ar motiva în direcţia unei detaşări faţă de subiectul abordat.
E un film bun şi destul de închegat, deşi îţi lasă senzaţia nu prea se întâmplă nimic. Mi-a plăcut ambiguitatea sentimentelor lui Capote vizavi de acele crime, un fel de umanitate camuflată în demersul său artistic epuizant, însă nu m-a marcat. Continue reading →