Imi blestem mana cu care am dat click si-am ajuns la acest text: De ce nu sunt un lingau. Cu cealalta mana m-am spalat pe fata, am facut o cruce si m-am trezit din starile contradictorii in care am fost aruncat in urma acestui autoportret sincer si elegant de lingau.
Ce urmeza nu este un text cu aroma politica, ci doar uimirile mele ce tin de natura umana.
Asadar, ce s-a intamplat? S-a inscris in PSD, Adrian Nastase i-a pus individului mana pe crestet cu “simt in tine energia unui adevarat militant“, pe blogul lui Iliescu a comentat primul cu “Frumos discurs, construit şi prezentat după toate regulile oratoriei. Şi, mai presus de orice, din suflet, ceea ce este cel mai important. Felicitări!“, cativa comentatori, cunoscandu-i atitudinea clar afisata pe blog, i-au batut obrazul si astfel a rezultat declaratia de iubire de mai sus (in paranteza fie spus, estetica unui discurs politic care respecta regulile oratoriei nu spala si nu incalzeste cu nimic).
De ce nu sunt un lingau? mi se pare un text antologic. L-as recomanda elevilor de clasa a IX-a sa-l studieze la logica si l-as recomanda si celor pasionati de etica si retorica, caci se pot gasi acolo toate elementele de asa nu pe care un obraz de om le poate suporta.
Cititi textul (e scurt) si apoi reveniti.
Sa incepem. Se iau frazele (cu italic) si se explica:
1.Sigur că nu trebuie să mă justific pentru opţiunile mele politice faţă de nişte anonimi, cum sunt majoritatea celor care mă atacă.
Dar este ceva normal ca nu trebuie sa te justifici fata de niste anonimi (ca si cum anonimitatea este o lipsa de valoare in sine) care totusi iti citesc blogul. Dar desi nu ai sa te justifici, totusi o sa te justifici. Toate principiile non-contradictiei pe care le vedem in videoclipuri sunt la misto, nu-i asa?
2. Eu sunt bucuros de toate aceste atacuri care sunt semnul valorii autentice.
Exact, a ghicit-o: masura valorii autentice care rezida in mine (adica nu s-a risipit asa… prin univers) o constituie atacurile. Gigi Becali tocmai a inceput sa aplaude in ultimul rand.
3. Gândiţi-vă câte injurii şi calomnii trebuie să suporte oameni ca Ion Iliescu sau Adrian Năstase! Deci sunt într-o bună companie.
Empatia cu sus-amintitele personaje politice care ar trebui sa stoarca lacrimi ultimei pensionare, iar pe baza acestei empatii, personajul nostru model se alatura lui Nastase si Iliescu. Daca intoarcem biletelul se citeste clar mesajul:
– daca eu sunt o valoarea autentica, locul meu este printre alte valori autentice.
– daca aceste valori autentice suporta injurii si calomnii, voi suporta si eu alaturi de ei acest sacrificiu care vine la pachet cu viata politica
– deci, ne meritam reciproc compania selecta.
4. “Lingău” aş fi putut fi considerat dacă P.S.D. era la putere sau pe punctul de a lua puterea şi atunci m-aş fi înscris în partid. Atunci, aş fi putut fi suspectat de oportunism.
Am o veste proasta. Lingau se cheama si atunci cand pupi in fund pe termen scurt (partidul era la putere), si atunci cand pupi pe termen lung (partidul va ajunge la putere). Oricum ai aseza literele, tot lingau iese.
In Manualul oportunistului obisnuit (editia veche) scrie sa pupi in fund oamenii puternici care te pot ajuta, insa in Manualul oportunistului inteligent (editia noua) scrie sa pupi in fund oamenii care vor deveni puternici si te vor putea ajuta. In economie se cheama “investitie pe termen lung”. In termenii relatiilor umane se cheama (stupefiant, stiu!) lingau pentru ca:
5. Apoi, chiar şi dintre liderii P.S.D., eu l-am susţinut manifest pe Adrian Năstase de câteva luni bune de zile, ca să nu zic ani, cam de când a intrat în dizgraţia generală.
Adica l-am sustinut si sustin ca l-am sustinut cand a picat pe jos. Cand eram mai mic, ajutam zilnic batranele sa treaca strada si sustin acest lucru deoarece nu am invatat ca despre adevarata sustinere si adevaratul ajutor oferit celorlalti, ar trebui sa vorbim in soapta.
Dar ce mai conteaza cand:
6. Apoi, în calitate de “lingău”, l-am susţinut pe Ion Iliescu, care este considerat de linia “reformatoare” a partidului, un “produs expirat”!
S-a batut atat de mult in piept c-a-nceput sa-l doara. Cand ai pieptul subtire si te bati cu pumnii in el, s-ar putea sa-ti gauresti spatele.
Finalul este magistral. Se filmeaza dintr-un colt al camerei, s-a crapat tavanul, a aparut o lumina alba si un cor canta pe urmatoarea replica:
7. Ba dimpotrivă, eu sunt un Cavaler, care i-am apărat pe cei slabi şi prigoniţi în clipe grele.
A te descrie in substantive ce incep cu litera mare (Hitler cel putin avea justificarea limbii germane) fara nici o umbra de auto-ironie echilibrata, a te folosi de o imagistica crestin-medievala ca justificare morala a arivismului politic al noului mileniu este ditamai pepenele de pe cireasa ce sta pe tortul bunul simt minimal.
Si astfel, orice film prost se termina in cheie moralist-optimista:
8. Şi social-democraţia românească va mai trece prin astfel de încercări, câtă vreme justiţia şi media sunt în mâna dreptei… dar va veni şi vremea noastră…
“Va veni si vremea noastra” declama si Capitanul calare pe cal facand campanie electorala in satele romanesti. Ar trebuie sa nu subestimam niciodata veleitatile militante ale unui papagal care vorbeste la pluralul reprezentativ al unei comunitati din care deja face parte (PSD).
Sentimentul concret al iluziei de “va veni si vremea noastra” creeaza toate atitudinile resentimentare de mai tarziu. Daca am suportat atatea acum, cu siguranta imi voi lua revansa intr-un viitor (sper) apropiat. Nimic mai banal decat un tanar politician cladit pe asemenea coordonate despre care cartile de psihologie vorbesc in capitolele introductive.
Recapituland, avem:
– nu ma justific, dar ma justific (nu este o autocontradictie la nivel metafizic, ci doar la nivel de minim comportament)
– daca sunt atacat, rezulta pe cale de consecinta ca sunt o valoare autentica
– daca sunt o valoare autentica, merit o companie selecta (Iliescu, Nastase)
– nu sunt lingau sarutand funduri in dizgratia generala (un fund batut nu e fund)
– suport acum o multime de lucruri, insa va veni si vremea mea.
Concluziile desfasurate le trageti singuri. Eu nu-mi permit sa cred c-am dezvaluit toate mecanismele de propulsare ale unui lingau tanar politician (ar fi nevoie de o intreaga comisie condusa de un comitet pentru acest lucru), insa (extrapoland) pe undeva – in tipologiile unora, in societatea romaneasca, in criza unor valori -, ceva e putred.
comentariu sters de administrator
Băi băiatule, din câte ştiu eu… comentariu sters de administrator.
@Mihnea Georgescu – am citit cateva randuri scrise de tine iar, in acest moment, sunt cat se poate de fericit ca nu am urmat cursurile unei facultati de filosofie.
Daca tu reusesti sa sustii un doctorat, inseamna ca este lipsit de orice valoare
O luam punctual cum imi place mie? Foarte bine, deci asadar si-n concluzie: virgula, fac abstractie de scenariul politic (sau macar incerc).
Toata situatia si prestatia individului Mihnea Georgescu (nume predestinat unei maziliri publice din partea-mi) imi aminteste de un anume tip de colegi de facultate: lingaii.
Adica, toata grupa ii lua peste picior, profesorii ii luau peste picior dar ei continuau, intr-un mod parca intentionat idiot, cu aceeasi atitudine.
Sa luam cazul X in care la un curs, iese un astfel de ‘lingau’ la tabla si se cam incurca, dar cu sudoarea siroaie de la frunte pana-n talpi, balbait si tremurand de frica, incearca sa rezolve problema sau schema, moment in care niste ‘miserupisti’ din banci arunca scurte sageti pamfletare catre subiectul nostru. Profesorul se amuza si el de situatie si de stangacia subiectului nostru scump si drag si cu o remarca mai putin acida dar totusi cu tenta ironica, il trimite la loc in banca.
Subiectul intra in ton cu profesorul si rade (chiar de el insusi) si se aseaza pe scaun afisand un triumf (fals de fapt – probabil tehnica de marketing), ca si cum doar el si profesorul au inteles sensul comunicarii in abstract.
Interesant este faptul ca momentul nu s-a incheiat. Subiectul nostru de acum incolo analizeaza si mai atent fiecare eveniment astfel incat, atunci cand unul din ‘miserupisti’ este chemat la tabla, cu o febrilitate iesita din comun incearca sa se faca remarcat prin absolut orice comentariu sau gest, care sa-l descalifice pe cel aflat la tabla si implicit sa-si ia revansa printr-un, din nou fals, asa-zis moment de coolness. Atata tot ca nu-i iese si cam toata lumea ramane dezgustata de lipsa de inspiratie si atitudine cu care se faleste subiectul nostru scump si drag. Patetic, nu ?
Cam asa imi miroase mie toata treaba cu Mihnea (ce nume fatidic); un fel de ‘student lingau’ obsedat sa dea bine la profesori, indiferent de principii si macar minimul orgoliu de care ar trebui sa dea dovada ca si individ autonom, sigur pe sine si care reprezinta o valoare prin simpla lui existenta. Adica o biata limba de caine in cautarea atentiei.
Mihnea linge si se gudura toata ziua pana si pentru o singura mangaiere (de compatimire). Cred ca e bun la casa omului, nu ? Oare latra la straini ?
Domnilor PSDisti, va rog eu, nu mai lasati menajerele sa se joace cu bloguri ca-si pun nume fictive de barbati si cer atentie pe net. Eu am acordat-o.
Adi, ar trebui sa facem asta mai des. Ma simt bine cand este un post dedicat aruncatului cu pietre in infideli :*
P.S. stiu ca n-am lucrat cu citate dar chiar mi-e prea lene sa bag italice si sa propag balele deja prea mult raspandite.
au au au
eu cred ca vremea lui (cea in care ar fi facut o cariera fulminanta) a trecut. si sper din tot sufletul sa nu mai trebuiasca sa strabatem astfel de vremuri. pe care, vizavi de ce s-a scris, le-as putea considera crunte fara sa exagerez. din excesul de zel (in ale linsului) al unor astfel de indivizi s-au nascut niscai pui de tortionari, si asta nu de ieri de azi si nu neaparat numa pe aceste meleaguri pline ochi de cavaleri….
textul m-a uns pe suflet, dar la fel ca in cazul ucigasilor in serie, cred ca daca se acorda prea multa atentie, aceasta este cu siguranta prost inteleasa, indiferent cat de pertinente/argumentate ar fi comentariile (paralela cu colegii- de clasa, facultate, birou mi se pare concludenta)
Intr-un fel, in Romania, ideea si nivelul la care se poate petrece un dialog cu partizanul inflacarat al unei formatiuni politice(din convingere solida, nu din studiu sau analize temeinice, ori din oportunism) nu ar trebui sa ne lase chiar muti de uimire…
Poate ca ar fi bine ca raspunsurile lui sa fie lasate pe blog, in fond, asa cum incepe ce-a de a doua postare este suficient pentru oricine sa-si dea seama de calibrul militantului de care vorbeste Nastase, de capacitatea (si disponibilitatea) de a raspunde unui text critic.
Demonstratia ta reprezinta (si) un semn ca nu ai ce cauta in politica romaneasca, iar a propune lectii de logica si decenta in spatiul asta (care, ma tem, a inceput sa aiba parghii solide de autoreproducere!) inseamna o inutila pierdere de timp.
Insa pe mine finalul textului sau postat pe blog m-a cutremurat…
Who the f… is Mihnea Georgescu?… Eu n-am auzit de el, desi-s din Constanta. Sau l-ai dat asa, ca exemplu negativ?
Crunt.
Părerea mea.
Felicitari pentru text. Vad ca a provocat si o “replica” scremut-ridicola pe blogul celui vizat. Existenta unor astfel de filosofi ar fi amuzanta, daca nu ar fi trista. Inca o data, felicitari.
Cand am citt statusu tau de la mess am zis ca te-ai dilit la cap 🙂 Despre nea georgescu asta, ii urez sa fie sanatos si sa ajunga gras si frumos ca orice lingau care se respecta. Dar problema nu o vad in lingaii activi de azi, care macar aleg o parte si fac ceva in privinta asta. Pe mine ma ingrijoreaza mai mult existenta lingailor pasivi care-s multi si care legitimeaza tacit aparitia georgestilor.
Am studiat nitel blogul lui si mi-am dat seama ca doreste sa fie “lansat” politic sub orice forma. E in toate puterile si de ce nu, este dreptul lui. Insa nu de multe ori se intampla ca persoane ce vor sa ajunga in “top” doresc sa tina apararea unor personaje deja “expirate” politic doar pentru a iesi in evidenta sau pentru a face un pas in fata. Vezi intalnirea blogarilor cu Iliescu si zbuciumul dorintei de intalnire si de ce nu fotografia zilei expirata fiind.
Bre “tu care stai” la nu stiu ce etaj inchiriat nu ai o camera libera pentru mine, sa pot critica si eu de la inaltimea aia? 🙂
Si totusi tin cu cei slabi, Mihnea logica lui Ares (Noica) are valabilitate chiar si in cazul tau …. sa moara ostasii pe randurile altor ostasi insa sa se conserve oastea, tu esti in primul rand care il inalta pe al doilea incercand conservarea lui Nastase sau a Bunicutei?
Inca ceva, lingaii cu titlu gratuit sunt cei mai periculosi caci sunt voluntari si au multe in comun cu “luptatorii” kamikaze.
comentariu sters de administrator
Campionule, citeste orice editorial al lui Traian Radu Ungureanu despre Basescu. Te asigur ca e cel putin tot atat de gretos, daca nu si mai si. In definitiv, altfel pupi in cur cu scoala BBC 🙂
comentariu sters de administrator
dragos, este un arhetip in felul lui
cinabru, am vazut si m-a amuzat
Iulian, ai punctat bine pe rana indiferentei marii majoritati; sunt multe de spus aici.
tony, ce-i drept ca pretul chiriei mele cantareste greu intr-o argumentare logica.
Victor, i-am citit cateva editoriale si o carte, nu m-a dat pe spate, insa cine stie?:)
deci, prea tare :)))
cip: ce face omul pt bani
cip: asta e o adevarata limba
cip: :))
cip: umeda
cip: data la c*r
:))sensibilitatea domnului ne atinge sufletul, incat plangem ..de ras.
ai spus tu totul, nu are rost sa mai comentez ceva:)
Hopa!!! a aparut micul geniu(da’ce zic eu micul)victooooor ciutacu.
cel putin TRU nu sterge comentariile boule.
gurt, iti multumesc pentru interventie si voi tine cont de parerea ta. altceva?
cu mine vorbesti sau cu ciutacul?
@adrian ciubotaru
Ma asteptam ca raspunsul tau catre Victor Ciutacu, in aceeasi maniera a analizei logicii, sa fie mai dur. Caci, ce ne spune dl. Ciutacu? Mihnea Georgescu e scuzabil doar fiindca mai sunt si altii, chiar daca au ceva mai multa scoala si rafinament, cazul TRU-Basescu.
Dar imi faceam iluzii, nu-i asa, sa fii la fel de dur cu cineva care te-a invitat la o emisiune TV si caruia ii datorezi ceva publicitate…
Of, viata grea sa fii obiectiv in Romania!
la’s bre florin nu schimba subiectul
@tony
Inteleg, bre… deci “la’s”…
penibil articol
florin, exista cazuri de lingusire si la case mai mari, si la celalat capat al bastonului politic; posibil, insa nu cred ca Ciutacu a incercat sa scuze personajul nostru.
Inteleg ca exista reguli ce depasesc logica in modul de ascensiune a partizanilor politici, insa imi permit sa fiu uimit in continuare in naivitatea mea ori de cate ori ma izbesc de asemenea cazuri.
In rest, ultima ta remarca a fost cea mai neinspirata pana acum si n-am sa ma explic.
Waszlaw, si ideea era urmatoarea:
hai lasa vrajeala..ai devenit si tu ca aia?
E OK. In fiecare zi ma lupt cu “neinspirarile” mele…
…Insa trebuie sa-mi recunosc “vina” de a fi intrat pe blogul tau pentru a capata, ca orice elev cuminte si silitor, calificative: “inspirat”, “neinspirat” sau “mai putin inspirat”…
ok.
@adrian: stiai ca esti pe blogrollu’ lu’ Adrian Nastase?
Pingback: Amnistierea lui Iliescu trebuie oprită « Mihnea Georgescu
normal daca are IQ-ul delicat cum sa nu fie 😀
Victor Ciutacu… ar merita la fel de multa atentie ca si pacientul Mihnea.
Dar, nu pot sa nu observ ca el isi legitimeaza propria atitudine (si a sefului lui) prin simpla comparatie “da’ ce, ailalti sunt mai breji?”. Din care reiese ca omul nu are un sistem propriu de valori, ci numai prin comparatia cu altii, si, atentie, comparatia cu altii “care ii convin” lui. Idem pentru obiectul lui de afectiune, Felix.
TRU vs. Mihnea? Esti patetic.
da, dl. Ciutacu are dreptate. da, dl Ciutacu isi poate spune punctul de vedere. da, Dl. Ciutacu are si el simpatii, ca sa nu spunem mai mult.
si aici intrezaresc o alta categorisire a lingailor: un lingau fatarnic, care joaca teatru, si un lingau “din convingere”, afectuos. eu personal sunt mai ingaduitoare cu cei care o fac din convingere…iarta-i, Doamne, ca nu stiu ce fac..
si mai exista si o categorie mixta care imbina utilul cu placutul, gesturile fatarnice cu cele ce izvorasc din inima lor de copii mici si nevinovati 🙂
nu am reusit sa aflu pasiunea domnului Ciutacu din ce izvoraste, dar tind sa cred ca este un sentiment adevarat. din randul celor care o fac din convingere apar si neinfricatii kamikaze probabil, de care se vorbea mai sus…
ceea ce ne indreptateste sa credem ca intr-un razboi cu ei nu am avea prea multe sanse de castig…:-)
Bai, Adi, da’ atragi prostii ca neonul fluturii:)
eu am incheiat discutia pe tema asta
Victor, crezi ca ma vei putea ierta vreodata?:)
:)))))))))))))))))))))))))))))
Adrian, vrei să-i provoci un infarc lui G.? Îl doare că l-am făcut lingău, a răspuns cu o postare, îl faci tu, răspunde iar cu un text… Cine o să-i laude pe iubiţii lui Năstase şi Iliescu dacă păţeşte ceva? Eşti rău.
nu ca mustele la cacat ciutacule?
“victor crezi ca ma vei putea ierta vreodata”? VAI!!!