Peste bloggeri, peste Tucă, peste paturi de spital

0 Flares 0 Flares ×

Total lipsit de ironie, Marius Tucă e simpatic. Am fost pe drumuri ieri şi am aflat de pe twitter. Am vazut editorialul şi am citit poziţia lui Gramo. Am pierdut o oră, am scanat pleiada de reacţii din “blogosferă”, însă următoarele rânduri pot fi doar nişte simple comentarii la articolul lui Gramo.

În mod evident, editorialul lui Tucă nu se ridică la înălţimea unei dezbateri cu argumente. Frazele “gata să sară de gîtul primului concept care să-i scoată din anonimat” şi “nişte onanişti ca toţi onaniştii care se ascund la adăpostul anonimatului” ignoră principiul non-contradicţiei. Ori ne ascundem ori dorim să ieşim din anonimat?
Este doar un exemplu din acel stufăriş de retorică şi stilistică numit, din raţiuni didactice, editorial.

Reacţia lui Iulian Comănescu nu este la obiect (a inventat nişte asumpţii în spatele editorialului lui Tucă – suprapunerea de sens între bloggger şi jurnalist este locală, însă e posibil să ştie mai multe) şi, deşi multe din opiniile lui sunt pertinente, nu mi-au plăcut insinuările sale. Câtă greutate, în economia discuţiei, poate avea faptul că Tucă a lucrat cândva la un aprozar?
După clovn, doamnelor şi domnilor, urmează omul cu barbă care merge pe o bilă în timp ce ţine o focă pe nas. E de râs, nu-i aşa?

Nu mi-a plăcut provocarea lui Arhi, căci este asimetrică: enumerările gen nu mă cheamă Tucă, nu mă cheamă Ciutacu, nu mă cheamă Cabral sunt cel puţin puerile. Numele lor înseamnă ceva într-un anumit domeniu nu pentru că fonetica acestor nume ar fi fost de la sine o valoare, iar acest lucru ar fi un dezavantaj pentru noi, bloggerii – micii anonimi, ale căror nume nu înseamnă nimic, ci pentru că oamenii din spatele acestor nume au un fundal, un background, un c.v în spate: ani de experienţă şi de muncă, anumite rezultate, o anumită legitimitate în pătrăţica lor ş.a.
Noica a trebuit să fie cineva pentru ca eu să fi auzit de el şi să-l numesc un nimeni. Numele Noica nu deschide uşi în studiul filozofiei doar pentru că are trei vocale!

Ce-i drept, editorialul lui Tucă a lovit în multe orgolii şi totuşi printre umorile sale a spus abrupt ceea ce ştim cu toţii: este multă maculatură, este multă pleavă printre bloguri şi multe din ele nu ne interesează. Însă acest lucru nu ne îndreptăţeşte la generalizări şi judecăţi de valoare în gol. Nu poţi fi pe patul de moarte şi în acelaşi timp să observi, în stil maiorescian, greşeala unei silabe în plus într-un vers.

Haideţi să luam postările unui blogger de 16 ani şi să i le tocăm zilnic de la înălţimea unor criterii logice, din prisma relevanţei jurnalistice, din prisma activismului civic, a încălzirii planetei şi a scăderii pieţei imobiliare din Statele Unite, ca să vedem ce? Care-i poanta?

Dacă Marius Tucă şi-a dorit o asemenea obiectivitate fără miez şi fără ţintă (judecând un fenomen complex după nişte criterii avortate), atunci editorialul său este neonest.

Dacă reacţia lui Marius Tucă este răuvoitoare şi ţintită, atunci acei bloggeri vizaţi (ce poartă cruciade împotriva anumitor jurnalişti) nu se pot decât bucura. Au reuşit să enerveze. În această ipoteză, editorialul lui Tucă este irelevant pentru noi, celalţi bloggeri.

Dacă reacţia lui Tucă este pur şi simplu neştiutoare într-un mod candid, atunci editorialul nu merită decât un zâmbet de înţelegere.

Dincolo de toate acestea mi-a plăcut atitudinea senină a lui Cristi Manafu: anumite bătălii sunt pierdere de vreme, let’s move on.

În încheiere, aş dori să reamintesc nişte lucruri simple: nu există sentimentul bloggeristic al fiinţei, iar onanismul nu se citeşte în ADN, la fel cum nimeni deocamdată n-a descoperit celule care predispun către jurnalism.
Relax!

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 0 Flares ×

11 thoughts on “Peste bloggeri, peste Tucă, peste paturi de spital

  1. Andrei Rosca

    Tuca a facut linkbaiting si v-a pacalit pe toti sa scrieti despre el si Jurnalul lui. Fiti mandri de voi, ati fericit un papagal.

    In alta ordine de idei, daca as fi lucrat la un ziar intr-o perioada in care totul pare ca incepe sa se mute online, probabil ca si eu as fi fost la fel de frustrat ca Tuca.

    Reply
  2. Adrian Ciubotaru Post author

    Andrei, foarte posibil să fie adevărat, însă nu e problema/preocuparea mea. Textul e incomplet, aş fi vrut să se termine cu: Fericiţi cei care au ignorat editorialul lui Tucă.

    Reply
  3. User

    “Dacă reacţia lui Tucă este pur şi simplu neştiutoare într-un mod candid, atunci editorialul nu merită decât un zâmbet de înţelegere.”

    Cred ca Tuca (el care povestea ca sta la tipografie sa fie acolo cand iasa ziarul, sa fie totul in regula) a fost depasit de expozia blogurilor din ultimul timp.

    Nu citesc ziare decat online. Am inpresia ca online sau la TV e aceeasi informatie ca si in presa tiparita. Probabil ma insel.

    E indignat pentru ca el s-a chiuit sa faca ceva si acum toata lumea isi face un blog gratuit la wordpress sau blogspot. E prima impresie fata de bloguri.

    Aceeasi senzatie am avot-o si eu. Acum mi-am selectat anumite bloguri pe care le citesc.

    E o reactie justa, cred.

    Reply
  4. Ilie Catrinoiu

    Tuca jos, Tuca sus!

    Il asteptam pe Petru Clej, jurnalist BBC Londra, sa isi faca blog ca sa nu mai faca comentarii impertinente pe blogurile unor “frustrati” care stiu mai bine decat multi jurnalisti ce e aia libertate de opinie si cenzura etatista. 🙂

    Reply
  5. radu c

    N-am citit editorialul lui Tuca si nici alte reactii la el decat pe a ta. Cu toate astea, tind sa cred ca ai dreptatea ta, fara sa sap in arhive sau pe alte bloguri. Sunt sigur insa ca “Noica” are doua silabe si nu trei.

    Reply
  6. Pingback: Bloggeri, bloggeri, bloggeri… at Gramo`s World

  7. vorbaretu'

    numarul blogurilor e in continua crestere, perfect de acord; e intr-adevar un fenomen despre care da bine sa se scrie si nu oricum…e f important “sa avem” o atitudine critica, sa remarcam ceva care sa iasa in evidenta in acesata revolutie a bloggering-ului; da bine, ca jurnalisti, sa avem opinii “sanatoase”, care sa aduca blogarii la radacini, la traditii, sa-i readuca pe calea cea buna, ca nu degeaba suntem ziaristi cunoscuti si in care lumea are incredere; noi, acesti ziarisi consacrati trebuie sa facem ceva sanatos pentru opinia publica, sa tragem niste semnale de alarma, etc si bla, bla, bla…ca prea s-a stricat lumea, nu?!
    propun pentru inceput pedepsirea masturbarii la bloggeri (chiar si tentativa cu formele ei multiple) si reacodarea acestui drept, cand fiecare blogger va face dovada ca si-a publicat cel putin un articol intr-un “Jurnal” cunoscut… :))
    Eu cred ca e un “pas important spre normalizare”, “recunoasterea si revenirea la valorile traditionale, singurele perene, durabile, autentice, decente, etc. ” 🙂

    ps: nu-mi imaginam ca tuca se gandeste la viitor cu teama…

    Reply
  8. jez

    e atat de “pornit” articolul domnului Tuca, atat de “dintr-o suflare”, atat de neargumentat-vindicativ incat nu m-am putut gandi decat ca e invidios sau ca iubita lui s-a culcat cu vreun blogger si s-a gandit sa mature cu toti pe jos.

    apropo, nici el nu are o mutrita “cautata” care vrea sa il infatiseze “fie sexy”, fie “intelectual”.

    indiferent de meritele pe care si le subliniaza singur in orice aparitie din media, dincolo de infatuarea marca “Tuca”, pentru mine el reprezinta din multe puncte de vedere un “asa nu”.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *