Stau si citesc in baie cartea lui Andrei Gheorghe scoasa la Polirom. Ieftina carte, are si CD de copil mic si cum nu ma asteptasem contine textele scrise pentru B-24-FUN. Cu cateva minute inainte jucasem table pe aceeasi carte a lui Andrei Gheorghe. Imi place omul asta, nu e prost deloc, insa cartea e un cacat de marketing. Scrie bine, scrie despre lucruri de care ma doare undeva, cacaturi din show-biz, spoieli dă Bucuresti, curve, shaormarii, fite si futut in cur. Si totusi citesc. Stau rezemat de cada si-l citesc in chiloti. Astept sa se raceasca apa.
In librarie mi-am luat Criza spiritului american (o carte ce-o asteptam de mult in romana), iar la iesire pe o masuta acolo, i-am vazut moaca lui Gheorghe: Hai sa te cumpar si pe tine.
Multumesc mult.
Doua cocalare.
– Fetele, va fac o librarie? caci de magazine de firma cred ca v-ati saturat.
Patria, filmul lui Scorsesse. O gasca de patru cocalari au comentat tot filmul, au luminat cu telefonul, au ras zgomotos, au completat replicile din film, s-au jucat cu soneriile. Oboristi.
Si totusi, era miezul noptii, faceam baie si citeam din Andrei Gheorghe exact ca o pula. O lume trista, urbana, plina de rozete sparte de bani gata, o viata de noapte cu shaormarii deschise si tipi cu gel in treninguri negre cu dungi albe. Mi se rupe de Bucurestiul asta pe care toti smecherii din media il descriu de parca e reprezentativ. E ca si cum ai intra intr-un bufet de la tara, vezi doi cosasi beti si concluzionezi ca taranul roman este alcoolic si lenes.
Andrei Gheorghe scrie despre smecheri si şteoarfe cu impresia ca a diagnosticat ceva. Nu mi-a placut si totusi am citit. O carte de doua sute de pagini ce-o citesti in cateva ore in chiloti in baie.
Vrea cineva cartea asta? O imprumut cu tot cu chilotii aia.
