Cred ca am ajuns fix la 21:00 cu Andrei, Ioana si Dragos si n-am apucat coada mare care cica s-ar fi format in orele care au urmat.
Pe scurt, ar fi:
– locatie buna, sute de bloggeri, muzica buna, zeci de laptopuri, camere de luat vederi, aparate foto
– tricouri de la organizatori, tricouri si bonuri de consumatie de la pidjin.net
– Bobby era cu o carja si insotit de o domnisoara frumoasa. Dupa ce isi rezolva problemele cu piciorul, ar trebui sa liciteze carja aia
– am cunoscut fugitiv pe Vladimir Oane (il gasisem pe net cautand bloggeri romani ce au calatorit in Viena) si Fusu. Fusu e un tip ciudat. Are un tip de fizionomie ce emana calmul acela samanic central-siberian, totul combinat cu o intelepciune semi-vicleana moldoveneasca.
– am reusit sa vars vreo doua beri confirmandu-mi imaginea de neindemanatic.
– am dat un interviu exclusiv pentru Cristealizari care, de asemenea, a fi transmis live evenimentul de aseara.
– am avut onoarea sa-i vad Ionucai noul look.
– multi bloggeri vechi: alde Buddha, Greger, Marie Jeanne, Alexandra si altii pe care din economie de caractere, de timp de caseta, ii omit in mod reluctant.
– n-am inteles de ce Gramo-boy se uita la mine si zambea complice ca si cum imi deconstruise cine stie ce intentie ascunsa de mine si totusi evidenta-n ochii mei.
– placut de Diana Dragomir in timp ce ea rusinata imi evita privirea de vanator.
– m-am revazut cu Simona fix dupa un an, mi-a placut tatuajul lui zeeny
– n-am inteles ce-a vrut Dacian de la mine toata seara sau toata seara de la mine sau de la seara toata mine. Genul ala de situatie, in care celalalt vorbeste, tu abia il auzi si zambesti, dai din cap, da, da, asa e, mi s-a intamplat si mie.
– Darius a luat pe merit crema premiilor si-a suportat cu stoicism glumele moderatorului cu privire la asocierea sa blogsferica cu Nastase. O pustoaica buna, naiva si saraca cu duhul, părând studenta la ceva (probabil vreo fana obisnuita de-a lui) il urmarea indeaproape.
– desigur, am apreciat aparitia Dianei.
– revazut Sorin Tudor, aflat ca suntem contemporani aceluiasi cartier.
– nu stiu de ce simt nevoia (pur masculina, de altfel) sa-l imbratisez pe nihasa, project manager la invita.ro
– n-am vazut pe Subiectiv, pe Andressa.
– multi oameni faini, putini oameni mai putini faini.
Dezamagirea serii, si punctez retoric aceasta dezamagire scotand liniuta de la inceputul acestei fraze, a constituit-o in mod detasat (parca ar fi dorit sa castige un concurs) Gogu Kaizer. A aparut tarziu la eveniment, a rupt lanturile solidaritatii masculine pe care toti o subintelegem, nu-i asa, si m-a facut (stricandu-mi planul de atac) aburitor de fata cu Diana Tusa, in timp ce un amic de-al lui filma toata scena.
La final, in timp ce ieseam, ne-a oprit un tip necunoscut si ne-a impartasit in cel mai empatic mod regretul ca plecam. Am sa arunc o privire mai atenta pe acea carte de vizita.
Overheard:
– Hi-Q e o formatie, nu-i asa?
– (in timp ce plecam) In ce club va duceti?
– (nemultumirea cuiva in timp ce se strigau castigatorii la nu stiu ce categorie) Pentru asta au murit tinerii la Revolutie?
– (cineva care tocmai se asezase langa noi) Si cum, asta e tot?
Astfel, mi-a placut evenimentul (cu largi ramificatii filozofice si sociale in comunitatea bloggerilor) si felicitari organizatorilor!
