Întotdeauna mi s-au părut pitoreşti numele de sate care au format reţeaua afectivă în mijlocul careia am crescut (de regula, sate/comune din jurul Moinestiului). Bucşeşti, Tărâţa, Pârjol, Pustiana, Poduri, Prohozesti, Cernu, Turluian, Scorţeni, Solonţ, Cucuieţi, Măgireşti. Ardeoani, Zemeş ş.a.
Printr-o întîmplare fericita, am avut ocazia incidentală de-a fi martorul lipsit de condescendenţă al unei rute pre-orăşeneşti. Am vrut să fac pe turistul şi să iau pulsul poporului navetist. Muncitori la uzinele din oraş, liceeni de la sate, pensionari cu diverse probleme într-o perpetuă deplasare între metropolele din jurul Moineştiului.
Astfel, am punctat nelipsitul bar de gară, tabelul cu rutele şi câţiva cetăţeni. La fel cum în colţ de sat se aude Radio Romania Actualităţi răsunând dintr-o grădină misterioasă, la fel in orice rată e un nene popular care vorbeşte cu toţi, se cunoaşte cu şoferul şi ştie tot ce mişcă pe plan local. În acest caz, nenea a dorit (lărgindu-si audienţa) sa apară în poză în exclusivitate pentru cititorii selecţi ai acestui minunat blog.
Ajungând în sat, cunoştinţele mele etnografice s-au lărgit considerabil cu:
o fântână sălbatecă
o mamaie domestică
un cal în dreapta oiştii (de necrezut, nu-i aşa?)
o plasă de rafie mobilă
o doză de creativitate moldovenească
si celebrul copil din mediul rural julit la nas (l-au dat şi la ştiri).
Revenind în oraş, am profitat de vremea frumoasă pentru a face, în privirile îngrozite ale localnicilor, câteva poze. Am dat de:
primarul Municipiului Moinesti (unele ziare locale au povestit în chip maliţios de tunurile sale)
câteva indicii ale bunăstarii culturale şi economice ale zonei
noile semne emise de primărie
o alegorie interesantă
celebrul trotuar care se termină brusc
scările unde m-am dezvirginat (au rămas încă urmele)
şi alte minunăţii.
Am pus toate pozele aici şi revin mâine.
imaginar, cainele catre pisica: “da’ zambeste si tu, draga!”
@jez: observa te rog ca pisica e un picutz stresata… 🙂
:-))
ce tare e galeata aia 🙂 pure genious, ar trebui sa apara pe discovery, la “How is Made” 😀
…si ce mai zici tu mai, adriene? Te-ai ajuns acuma, esti mandria satului ;))
…da` de vasiesti d c n`ai zis nik?…. :((
Moinesti asta e pe undeva prin zona Brailei? ca p’acolo am vazut numai carute pt 2 cai trase de 1 singur, si ala pe partea dreapta 🙂
tuvia, numai gene bune umbla prin zona asta:D
Magus, nu-s mandria satului. In trecut la categoria “si era un baiat atat de cuminte cand era mic”
gygyk, mi-a scapat, crezi ca ma vei putea iarta vreodata?:)
1307, uite pe cineva care a chiulit la lectiile de geografie:)
dup’aia am vazut ca Moinesti e prin Moldova si cum functia de edit nu exista…am lasat-o asa 😛
Pingback: Racul, broasca si o stiuca at Gramo`s World
nu-mi vine sa cred ca ala isi tinea calul pe dreapta.inca o dovada ca spiritul revolutionar s-a nascut la tara.de fapt e singura
Cat de cunoscute mi-s toate zonele astea, si cei cativa cetateni si barul de la asa zisa gara. Am observat ca te-ai oprit la magiresti in ruta ta, n-ai mai ajuns la parjol, pustiana, in partea aia;)). E frumos sa-ti vezi copilaria in imagini. te apuca asa un fel de melancolie:). Habar n-aveam ca esti din moinesti pana azi, desi mai atunc cate un ochi pe blogul tau de cva vreme.