În urma unei discuții purtate cu cineva acum mulți ani, ajusesem la concluzia că nimeni nu se poate minți în mod absolut. La prima mână, pare doar un gând optimist, dar dacă îi desfășori consecințele, observi că sunt destule de povestit.
Dacă nu ne putem minți în mod absolut, înseamnă că avem o șansă la popriul nostru adevăr. Dincolo de poveștile pe care ni le spunem, dincolo de miturile cu care creștem, dincolo de iluziile pe care ni le formăm în lumea noastră socială, dincolo de toate acestea, undeva pe drumul nostru, întâlnim evenimente, oameni și semne care vorbesc în mod autentic despre noi înșine.
Oricât de mare e bula pe care ne-o creăm, cumva într-un final se va sparge. Oricât de multe cârje mentale ne luăm la drum, undeva pe traseu vor dispărea toate. Mai simplu spus, oricât de buni sunt pantofii, dacă drumul e lung, la capătul lui vom ajunge desculți, dar cumva mai bine echipați.
În drumul către adevăratul potențial, ideea că nu te poți minți în mod absolut este o șansă pentru fiecare. În drumul către adevăratul potențial, distilarea pe care viața ți-o oferă poate fi recompensa de care ai nevoie.
Despre toate acestea, am găsit o poveste scrisă de Zamfir Pop și pe care am premiat-o în cadrul concursului lansat Vodka Tazovsky cu un kit intelligent care include o sticlă de Tazovsky Vodka, o carte de cocktail-uri, un shaker şi un set de pahare de cocktail-uri. Să fie bine primite, povestea a meritat din plin atenția noastră.
Mulţumesc pentru apreciere. Premiul va fi “bine primit” … când va sosi!
Pingback: Cotidianu-n poze – 21112
Pingback: Vodcă, am
Pingback: Mită ori Crăciun anticipat « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Dragă Ucenicule
Vodka nu a sosit, încă! O aduce Moş Crăciun?
A fost trimisă de săptămâna trecută, să avem răbdare:)
Zamfir@ depinde destul de mult si de vreme, anul trecut comandasem o curea cand in toata tara era zapada, asta a facut posibila frumoasa asteptare de 2 saptamani.
Acum na , inca nu a venit zapada, mi-a mi-au facut astia de la poza o surpriza si au trimis coletul meu la un alt oficiu decat cel care ajunge in mod obisnuit si uite asa eu intrebam de cai verzi pe pereti.
Confirm primirea premiului. Multumesc, bloggerului si firmei implicate.
Pingback: Cutremur violent
Pingback: Un turdean, aproape … oarecare « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare
Pingback: Lătrături ocoşe (161212) « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Pe chibrituri: Peisaje « Blog de Filumenistă
Pingback: Jocul de-a pozele – 16.12.12 « Florina Lupa Curaru
Pingback: Cotidianu-n poze – 161212
Pingback: Colaborare cu … succes « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare
Pingback: Masa comună « Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: Bucureştean la Info Centru
Pingback: La mulţi ani, 2013 | Amintiri din filumenie