Am de multe ori impresia – verificată în nenumărate situații – că cei de lângă noi nu duc lipsă de idei bune. Această veste este îmbucurătoare atât pentru stima de sine a fiecăruia, cât și pentru piața de idei existentă în jurul nostru. E suficient să întrebi în stânga și în dreapta și cu siguranță obții câteva idei bune.
Lucrul mai puțin îmbucurător este faptul că foarte puțini oameni sunt dornici să lupte pentru aceste idei, sunt capabili să și le asume. România este o țară bogată în idei bune şi săracă în oameni dornici să lupte pentru ele. La final, observăm că ideile care ajung să fie puse în practică nu sunt cele mai bune dintre cele mai bune, sunt pur şi simplu acelea care au fost împinse în față de oamenii cei mai motivați.
Fără cineva care să se lupte în numele ei, o idee bună rămâne suspendată în spațiul lucrurilor care ar putea să se întâmple, băltește în aria posibilităților neîmplinite fără șansa de a produce o schimbare în viețile celorlalți.
În multe organizații care se respectă, în cadrul sesiunilor de brainstorming, ideile bune care au câștig de cauză sunt cele care au puterea de convingere împrumutată din entuziasmul celor care le-au emis. O idee bună care nu este împinsă în față cu pasiunea aferentă punerii ei în practică devine o idee proastă care nu animă pe nimeni. Dacă tu însuți nu te lupți pentru propria idee, nu te poți aștepta de la ceilalți să o crediteze drept o idee bună.
Astfel, dincolo de ingredientul necesar al unei idei bune (găsirea unei soluții, rezolvarea unei probleme), este nevoie de pasiune, entuziasm și convingere. Piața de idei nu este constituită din suma acestora, ci din competiția pasiunilor și a poveștilor din spatele ideilor, din cursa oamenilor pasionați de a le pune în practică.
Calea de la o ideea ta la convingerea mea trece prin pasiunea pe care reuşeşti să o așezi la temelia ideii.
Traiesc o perioada in care ideile abunda si in urma unor concluzii, imi permit sa impartasesc aceelasi ganduri legate de idei.
“…dincolo de ingredientul necesar al unei idei bune (găsirea unei soluții, rezolvarea unei probleme), este nevoie de pasiune, entuziasm și convingere.”
1.Mai pune şi nişte perseverenţă, chiar tenacitate !
2.Cred că ai vrut să spui ingredientele, că sunt mai multe. Nu te superi, dar scrii atât de corect, încât e păcat să rămână o eroare produsă de grabă sau de oboseală. 🙂
Eu nu inteleg de ce e necesar ca o idee buna sa imi manance mie entuziasmul, pasiunea si 3 clipe din viata ca sa conving alti oameni.
Este treaba LOR daca o accepta sau nu. Ideea mea buna ramane buna chiar si fara acceptul lor. In plus, daca incep sa imi promovez ideea mea, o sa ajung mai devreme saumai tarziu sa ma lupt cu un oarecare (care nu vrea sa o accepte) total aiurea.
Privind un pic altfel, eu iti spun 10 sau 20 de idei bune care sunt inutile in acest spatiu-timp. Mie mi-a trebuit ceva vreme sa inteleg ca o idee buna nu e intotdeauna cea mai potrivita alegere.
Oamenii exista pentru a servi idealurilor inalte, dar in acelasi timp putem spune ca, fara idealuri inalte nici omul nu exista.
Pingback: Recitari la Recitiri