Cine mama naibii eşti tu?

0 Flares 0 Flares ×

Dincolo de sensul propriu-zis al cuvintelor înşirate, înjurăturile constituie un răspuns emoţional. Dincolo de semnificaţia propriu-zisă, cuvintelor le este ataşată o istorie emoţională adânc înfiptă în mintea noastră.

finger.jpg

Pizda mă-tii, dincolo de organul aferent al mamei tale, te poate trimite cu gândul la un viol, la o mamă cu probleme de igienă, la ceva dizgraţios şi ofensator. Nu e doar sensul în sine al expresiei, ci şi încărcătura afectivă ataşată ei.

De obicei, înjurăturile vin dintr-o zonă a tabu-urilor religioase şi sexuale. Cele religioase se bazează pe cea de-a treia poruncă, a nu lua numele Domnului — şi tot ce este asociat Lui — în deşert, iar în limbajul curent, numele lui Dumnezeu era invocat pentru a întări o înţelegere, pentru a legitima o confesiune sau o mărturie.
Există şi-n ziua de azi comunităţi în care oamenii se cred pe cuvânt când cineva se jură pe Dumnezeu:

„Pentru numele lui Dumnezeu, îţi jur că e adevărat!“
„Doamne iartă-mă, n-aş face aşa ceva!“

Cum religia este un bun administrator al angoaselor noastre, pare destul de normal ca tot ce este religios să fie asociat unor tabuuri lingvistice. Este interzis să pronunţi numele Necuratului pentru că se presupune că atrage energii negative — la fel cum rugăciunile atrag energii pozitive).

Du-te dracului! pare o înjurătură serioasă nu pentru sensul care oricum s-a îndulcit — dracul nu mai deţine de mult monopolul fricilor noastre escatologice, ci pentru istoria de semnificaţii dure pe care le-a avut în trecut.
Prin urmare, unde există un tabu, va apărea şi încălcarea lui.

Restricţia morală a combinaţiilor de frază în care numele lui Dumnezeu poate fi rostit a creat plăcerea descărcarii afective atunci când acelaşi nume este hulit, invocat în contexte vulgare şi neaşteptate.
„Dumnezeul mă-tii!“

Crucea, candela, altarul, biserica, Pastele, Cristoşii, morţii reprezintă cuvinte din registrul religios folosite în înjurături cu rol de imprecaţie, întărire sau blestem. Greutatea lor în înjurături se presupune a avea aceeaşi valoare sacră, dar cu semnul schimbat.
În funcţie de mediu, persoană sau conjunctură, Dumnezeul mă-tii poate transmite mai bine decat pizda mă-tii furia sau dezamăgirea unei persoane.

De asemenea, tot din mediu religios vin expresiile:
la dracu! — rezumă o nereuşită, un blocaj, o neputinţă sau pur şi simplu dracii în faţa unei anumite situaţii.
cine dracu’ a pus astea aici? — rol de întărire/accentuare
mă apucă toţi dracii — analogie pe baza similitudinii dintre starea de posedat şi cea în care esti enervat la culme.
Ultima expresie trădează o comunitate în care cazurile de posedare sunt obişnuite. Umblă ca un apucat, adică într-o stare de surexcitare, nervozitate.

Tabuurile sexuale sunt atât de multe încât le-am putea înşira pe pagini întregi. Sexul n-a fost niciodată o activitate ca oricare alta. În afară de reproducere, sexul a adunat în jurul lui mize extrem de mari: boală, viol, incest, adulter, căsătorie, gelozie, abuz, trădare, exploatare, marcând astfel o paletă întreagă de emoţii ce ne-au modelat experienţa de-a lungul timpului.
Diferenţa între sexe de asemenea a încurajat anumite tabuuri.
De exemplu, se spune că nu-i frumos să înjuri în prezenţa unei femei din cauza asimetriei sexelor — bărbatul copulează mai uşor, e mai dinamic în căutarea de noi partenere, are nevoie doar de câteva minute pentru a-şi transmite genele, poate viola.
Pe scurt, postura erotică masculină e mult mai ofensivă decât poziţia femeii şi nu ar trebui catalizată prin înjurăturile specifice.

Muie! — presupune sexul oral drept o umilinţă — este o înjurătură care, proferată în prezenţa unei doamne, poate jigni dincolo de intenţia înjurăturii.
Astfel, întregul registru de înjurături sexuale are o bază masculină extrem de bine conturată — pizda mă-tii, să te fut în gură, să-ţi dau muie/la muie, ia pula.

Combinarea celor două registre — religios şi sexual — este un lucru destul de comun în limba română curentă. Acest lucru trădează acelaşi cadru tradiţional al comunităţii. Dumnezeul mamei este mai puternic decât Dumnezeul tatălui — într-o lume în care mama face în mare parte educaţia emoţională a copilului.
„Pe mă-ta!“

În general, tot ce este al mă-tii este mai preţuit decât ce este al tatălui, de aici şi înclinaţia către înjurăturile în care mama este subsumată graţios.

Tabuurile protejează prin distorsiune o anumită arie umană — cazul acelor înjurături care au ca presupoziţie actul sexual înţeles ca vulgar şi neplăcut.

Odată cu secularizarea, tabuurile religioase şi-au pierdut din consistenţa şi odată cu ele s-a pierdut şi savoarea înjurăturilor din acelaşi registru.

Dumnezeul mă-tii, Paştele mă-tii sunt înjurături care devin din ce în ce mai cinematografice, iar în randul tinerilor nu le mai aud decât în cazul celor crescuţi în familii conservatoare.

Pentru cineva crescut în cartiere mărginaşe, mai des folosite sunt înjurăturile ce au la baza sexul — implicit femeia.

Există şi un proces urban de eufemizare a înjurăturilor, prin apariţia expresiilor care imită şi sugerează doar vechile înjurături, în intenţia de a exprima aceleaşi stări: pana mea, carul meu, puii mei, kilul meu.

Există de asemenea înjurături afective, sub formă de alint, ce catalizează exprimarea unor sentimente ca tandreţea sau grija şi se pare că puţine locuri ale universului uman duc dorul unor înjurături sănătoase.

Aştept completările voastre.

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 0 Flares ×

32 thoughts on “Cine mama naibii eşti tu?

  1. gabitzubitzu

    Adi…pai aici nu poate fi gratie. E decadenta sau exhibare emotionala. Care, nedorit, imbraca formele descrise de tine.
    Ce rost isi au analize intrinseci?
    Cui folosesc? daca cei educati, sau nu, se pot inrama de expresii…Lasa-i in lumea lor…

    Reply
  2. Maria Barbu

    Adrian, mi-a spus o prietena ca esti moldovean, dar, chiar daca nu as fi aflat asta, mi-as fi dat seama oricum din faptul ca amintesti de injuraturile ce folosesc termeni sacri. Ori, aceste injuraturi sunt f frecvente in Moldova, stiu asta f bine.
    Oricum, articolul este deosebit de incitant. Merita sa ii faci si o continuare… sau mai multe.

    Reply
  3. Jessica

    Nu’sh de ce, dar te citesc de ceva vreme si am senzatia ca pui multa pasiune in articolele despre sex, femei si injuraturi. Vezi ca ma-tii si ma-ta se scriu cu cratima. But then, again, cine mama naibii sunt eu sa-ti spun asta?:)

    Reply
  4. kmy

    …sau o combinata intre acestea. Sub forma de “alint-mustrare”, am obiceiul sa spun “sa te f**a Pufy”…
    P.S. “Virtual” esti interesant (am vrut sa spun “scrii misto”, dar stii…altfel nu cred ca ai scrie 🙂
    Succese nebanuite!

    Reply
  5. vorbaretu'

    Vajnici aparatori ai gramaticii demonstrati ca n-ati inteles mesajul si motivatia textului: Adrian nu ne face o expunere de injuraturi din care eventual, sa ne alegem, ci le reda cat mai plastic…asa cum sunt ele rostite chiar de un nea vasile, gheorghe sau vreun trendinez si care, cu siguranta, nu va tipa dupa voi cu un pizda ma-tii, ci cu un pizda mati… In plus, citind cu atentie subtextul asta: […cuvintelor le sunt atasate o istorie emotionala adanc infipta in mintea noastra. Pizda matii dincolo de organul aferent al mamei tale, te poate trimite …]in care e explicat ca mati-mamei tale, deci 2 cuvinte…Decat sa va ingrijorati asa, hai mai bine sa citim mai atenti; uneori, printre randuri, alteori , printre necuvintele, nerostitele, nescrisele… 😉

    Reply
  6. jez

    e… bine.. asta cam asa e – am auzit si eu odata o tiganca batrana cu voce groasa urland “Anticarpatii dracu!”. Cu siguranta ca gramatical ar fi urlat “Handibelii dracu!”

    Reply
  7. Ioan

    Uite una tare: “Sa-mi fac schiuri din crucea ma-tii!”
    cred ca deschide in plus o categorie aparte, sau cel putin compileaza vreo trei. :))

    Reply
  8. Diana

    :))))))) Maria, nu ma pot opri din ras. Ar fi atat de simplu, dar nu e. Gandeste-te ca deja am trecut la imprumuturi lingvistice pentru imprecatii. Asta spune ceva despre stress-ul la nivel de natiune. 😀

    Reply
  9. Diana

    Ai fi uimita cu cata energie le ies sh*t si fu*k din gura unora! Depinde de generatie, de cultura sau de… incultura. Or fi neaosele mai “frumoase” 🙂 si nu contest ca una autohtona e mai virulenta, mai “cu foc”. Dar sa fim seriosi: generatia urbana (uneori, cocalarii) se exprima-n englezisme. Care la randul lor exprima (pe orbita acestei generatii) un “rafinament” lingvistico-intelectualo-british certificat cu Cambridge etc, etc. 🙂

    Reply
  10. Maria Barbu

    @Diana, da-mi voie sa cred ca “rafinamentul” exprimat de injuraturile in englezeste se reduce doar la mistocareala pe de o parte, si fuga de vulgaritatea autohtona, pe de alta parte.
    Stiu cu cat foc poti sa injuri in englezeste pt ca….. si mie mi se intampla, ca sa nu exprim in romaneste organele care intra in alcatuirea injuraturilor noastre dar….
    Ai dreptate, e mai complicata treaba!

    Reply
  11. Diana

    pe de alta parte, eu si un amic am stabilit mai demult o “conventie” prin care in loc de “futu-i!” pudicii de noi zicem “fu!”. si ne permitem fineturi gen “puii mei” si “pana mea” (de scris). ce mai, dragutenii… 🙂

    Reply
  12. Florin

    Este un adevar fundamental ca, injuraturile romanesti – din Moldova ori nu, nu are importanta aici – contin prin excelenta referiri la simboluri religioase si sex (organe si practici sexuale). Doua orizonturi foarte familiare taranului roman, primul prin sacralitate, inteleasa mai degraba ca o spaima de un “bici” ceva mai select si de-a dreptul divin, spre deosebire de biciul obisnuit al stapanului lumesc, si lumea sexului, fascinanta si incarcata, mai ales in Estul Europei, de tabuuri… grele! (Exista si o intrepatrundere, care combina simbolurile religioase cu actul sexual, in “F*tu-ti grijania ma-tii”, de pilda, dar si in altele, mult mai dure!)
    Si totusi, cum de raman simbolurile religioase la mare cautare in sudalmele autohtone? De ce, de pilda, in lumea anglo-saxona – din care am imprumutat azi, cu savoare, vreo cateva injuraturi de baza -, in pofida secularizarii infaptuite cu mult inainte ca Europa rasariteana sa se trezeasca cu adevarat la valorile si spiritul epocii moderne, simbolurile religioase NU sunt continute in injuraturi (cel putin eu nu am auzit!)? Caci, spre deosebire de aceste simboluri, cele legate de sex exista, ceea ce arata puterea teribila a tabuurilor legate de sex, transferate in sudalme…, inclusiv in civilizatia occidentala.
    Una dinttre explicatiile pe care incerc sa le ofer este aceea a duplicitatii taranului roman, duplicitate insotita de spaima, pe care regimul comunist a exploatat-o din plin, in perioada colectivizarii.
    Taranul intra in biserica (acelasi lucru se intampla si azi!), are o conexiune mai mult sau mai putin profunda cu Divinitatea, de care, totusi, se teme teribil, dar din care nu pricepe prea mare lucru (nu uitati ca invatatura crestina, Biblia, slujba, sunt in slavona secole la rand!), iese apoi si este incapabil sa transpuna in viata reala invatatura crestina despre care are intelesuri aproximative. Fura, minte, comite adulter, omoara, nici vorba de iubire de aproape. El face o demarcatie categorica intre spatiul sacru, bisericesc, si lumea reala in care traieste, cu nevoile si necazurile ei, in care este nevoit sa supravietuiasca.
    Si se obisnuieste cu un dublu standard, vizibil in formula: “Fa ce spune popa, nu ce face popa”… Caci pana si fata bisericeasca (aceea de aproape, la care are el acces!) se comporta ca si el…
    Injuratura cu termeni religiosi in continut e puternica prin valoarea pe care el o atribuie invataturii crestine si simbolurilor religioase, ca forma, nu ca fond, astfel injuratura in sine fiind permisa, asa cum si el, dupa ce a “valorizat” in felul lui ceee ce e al lui Dumnezeu, revine in “mocirla” de zi cu zi…
    Lumea anglo-saxona, cu toate conflictele ei religioase, cu patimi si crime, unele oribile, toate in numele aceluiasi Dumnezeu, nu a indraznit sa aseze, pe paliere distincte, invatatura sau simbolurile religioase crestine. Acestea au ramas, intotdeauna si pentru toti, sacre. Este, cred, si una din explicatiile inversunarii conflictelor religioase din Occidentul european, in care combatantii au pus multa “daruire”.
    Din punctul acesta de vedere, e de presupus ca, daca ei faceau “saltul” spre … sudalma, precum taranul roman, poate ca si soarta multor conflicte religiose sangeroase ar fi fost alta!

    Reply
  13. Sandokan

    “Du-te in pizda matii” e o injuratura care te trimite de unde ai iesit, adica sa dispari de pe lumea asta. Cam asta e explicatia pe care am gandit-o eu. Cred ca injuratura e foarte veche.

    Reply
  14. morriss

    Uite….ăsta e subiectul preferat de Români, nu? Incredibil…
    Poate vrei ca să scrii aşa de ,,frumos,, şi despre căcat! De unde vine cum se formează, cum iese sau cum se dizolvă……cine se cacă sau cine se cacă rar…Eşti tare de tot, pe cuvânt. Ştii că plagiatul nu este legal frate? Am citit şi eu enenciclopedii de genul ăsta şi ce este curios, cu foarte mult timp în urmă. Ai uitat însă să aminteşti aici că înjurăturile acestea nu pot fi traduse sau interpretate de către nimeni altcineva de pe planeta asta. În ceea ce priveşte înjurătura românească nu-mi rămâne altceva de făcut decât să ascult plin de uimire.

    Reply
  15. Pingback: | iYli | Balaurul din pantaloni si semnificatia cuvintelor |

Leave a Reply

Your email address will not be published.