Am ceva în mine care mă îndeamnă zilnic la autodistrugere.
Există ceva în mine care se roagă zilnic să mi se întâmple lucruri rele, dureroase şi tragice.
E ceva în mine care mă face să-mi doresc să sufăr, să simt durere, să mă afund în disperare.
Există cineva în mine care se simte mulţumit când mi se întâmplă lucruri aiurea.
Simţ adierea unei bucurii când mă doare ceva, când mă supără cineva.
Există cineva în mine care nu numai că se bucură, ci chiar aşteaptă eşecuri, cheamă ratări şi tânjeşte după neîmpliniri.
E un Anti-Ciubotaru care uneori mă frânează, alteori mă accelerează, însă niciodată nu i-au lipsit pedalele.
materie si…anti-materie 🙂
Stai linistit, e doar sevrajul de la lasat de fumat.
Trece in 7 zile sau cel mult intr-o saptamana.;-)
A, e simplu.
E o chestie freudiana, subconstientul tau e mult mai inteligent decat tine (asa e la toti).
Sunt complexe de inferioritate, subconstientul tau se indoieste ca meriti sa fii fericit, de aceea produce instante care te saboteaza, sau incearca sa o faca.
Vocatia suferintei? multi o au … stiu oameni care ar face orice sa sufere, doar ca sa`si merite sudoarea la sfarsitul zilei, pe perina…
“Did you ever say yes to a pleasure?
Oh my friends, then you also said yes to all pain.
All things are linked, entwined, in love with one another.”,
Nietzsche said.
Ba nu e freudiana! E cioraniana. E o trasatura specific romaneasca.
io cred ca-i evil twin-ul care cauta drama-trauma. am si io unul(in zilele ploioase sunt mai multi/multe), daca vrei ii putem scoate la o plimbare-n parc sa se imprieteneasca mai bine.
Pot să întreb ceva? Pot, normal că pot, numai că risc să nu primesc răspuns. De ce există anti-ul şi de ce tânjeşte după nenorociri şi durere? Ce îi aduce?
Intreaba atomul.
imperfectiunea exterioara nu e pe masura impulsului tau de-a repara ceva semnificativ…si-atunci se cauta asiduu un “dezastru”pe masura puterii tale de a-l repara.Cu alte cuvinte,in ceea ce te priveste,calitatea dezastrelor cotidiene lasa de dorit.
eu nu pot sa ma las de fumat
nu trece intyr-o saptamana, de ce sa nu recunoastem
adica dc fumai de 3 zile, poate
recomand Noam Chomsky, era sa cad de pe scaun de ras
ce tare e Z
… nu reusesti sa te accepti pe tine..doresti sa fii altfel cand in realitate eul tau se razbuna de fiecare data impotriva ta şi a mediocritatii …incearca sa te descoperi pe tine insuti si vei vedea ce lucruri minunate vei gasi…..foloseste acele indemnuri seculare ale oracolului de la delphi si caute-te pe tine in interiorul tau si apoi exteriorizeaza-te….te asigur ca vei gasi un om minunat..noi l-am gasit la tine, d’asta te citim zilnic..descopere-te si singur…ridicate deasupra mediocritatii,a ignorantei, a cotidianului si vei descoperi un om deosebit ..acela esti tu…nu sunt vorbe goale,oricine de buna credinta ce te cunoaste imi va da dreptate…
…esti o persoana prea complexa ca sa accepti mediocritatea,chiar daca vad ca alergi dupa asa ceva ,forta ta interioara nu-ti da voie sa mergi pana la capat…tu ai nevoie de ceva mai bun…….incearca sa faci din tine un prieten nu un dusman,altfel consecintele vor fi dezastruoase..si nu se merita..Dzeu te-a inzestrat cu multe calitati,..si e pacat sa pierzi asa ceva..foloseste-te de tine..fii mandru de ce esti,lasa gandurile negre in seama celor ce nu merita sa fie fericiti..nu pune neimplinirile vremelnice in fata unui ideal asa de mare ce nu are decat un singur nume..fericirea ta…fii egoist,priveste lumea cu dispret ca altfel vei fi zdrobit de ea..iubeste-te pe tine si dupa aia daruieste dragoste si altora ..vei vedea ca vei fi in stare de iubiri marete…si nu te multumi cu putit nici in viata si nici in iubire,cauta cai nemarginite si vei fi cu adevarat fericit…nefericirea nu are ce cauta la unul ca tine..in numele prieteniei ce ti-o purtam ,iti interzicem sa fii nefericit…va trece si astenia de primavara …iti promitem.. 🙂
Dan Dumitrescu, la unii sevrajul a durat cam un an. Depinde.
O prietena m-a intrebat “Prietenul tau s-a lasat de fumat? Si nu v-ati despartit? Eu am bagat divort” 😀
jez, vezi ca ma citeste “cineva”.
Nu-i da idei!:))
:)))))))))
Dan, anti-ciubotaru ăsta îl simt de mult timp:)
Horia, e simplu, Freud le-a zis pe toate.
Alice, Nietzsche avea multe intuiţii.
Bau, e posibil să căutăm suferinţa pentru că este un instrument foarte bun de cunoaştere
ioana, poate se vor săruta la un moment dat:)
doru, interesant de zici
gygk, seamănă puţin a discurs de Al Pacino, însă mi-a plăcut:)
Hm. Lasi impresia ca vrei sa fii compatimit; sau ajutat, sprijinit…
Descurca-te, ca e vb de lupte interne…
Se numeste “borderline” si se trateaza cu ceva medicatie si mai ales la psihiatru 🙂
Eu ii zic simplu complexitate umana.Trebuie sa acceptam ca noi nu suntem facuti sa fim simpli.Intotdeauna va exista un conflict intern dintre ceea ce facem si ce ne dorim sa facem.Daca nu ar fi asa am fi ramas la stadiu de primitivi.Si Flutur daca ar fi dupa cum zici ar trebui sa mergem toti la psihiatru.Parerea mea e sa te ingrijorezi daca nu ar exista aceasta “lupta”interna, abia atunci esti cu adevarat in pericol de a deveni doar o “umbra” pe pamantul asta
sunt de acord ca, mai devreme sau mai tarziu, trebuie sa mergem cu totii la psihiatru… eu primul, eu primul.
fara indoiala cu totii simtim acestea uneori neluindu-le in seama. dar totusi e de luat in seama si un control psihiatric..
:)) da,da,da…si eu am acest micut si nesuferit demon in mine. uneori e bun…e util…uneori rasuflu usurata datorita lui. 🙂
e al saptelea simt , se dezvolta greu la barbati… esti un norocos , asa previi incertitudinea!
Si eu am, o numesc partea mea careia ii place sa se murdareasca:). A mea are si aripi si nu doarme noaptea.
cata poezie in Ciubotaru pe care nu il stiam… 🙂 Foarte bine! Si antimateria de care vb o domnisoara mai sus are nevoie de aroganta si bucuria ei! Nu te consuma pre mult, trece cu o seara de povesti intre prieteni!
Anti-Ciubotaru din mine: http://www.adrianciubotaru.ro/anti-ciubo…
@adrianciubotaru hang on there.
@adrianciubotaru exista cate-un Anti-Ciubotaru in fiecare dintre noi 🙂
Foarte adevarat… mai ales ca e posibil sa cautam suferinta, pentru a ne cunoaste mai bine. Oricum avem tendinta spre haos, e ironic cu cat te auto-corectezi, te educi spre ordine, cu atat acest anti devine mai puternic. Vestea buna e ca apare mai rar… Asa patesc eu cel putin 😛