Sfarc dupa sfarc, pan-o sa cada plamanii

0 Flares 0 Flares ×

film.JPG 

 – Hai ca vorbim mai incolo, ma apuc sa scriu la blog relaxat. Nimic genial, nimic tensionat. O insemnare ce nu turteste prejudecati si mode culturale paguboase, ci doar este expresia frustrarii mele titanice. O poza aici, o poza acolo din lipsa de inspiratie.

– Hai sa ne vedem azi, viata mea sociala isi pune sperantele in tine.

Unii oameni dau noroc cu tine intr-un mod cadavreic: te strang usor cu o mana fina, cu degete reci.

– In copilarie am avut o erectie. 

– Suntem o generatie masculina ce a carat prea multi pepeni de la piata.

– Ti se fura des pachetul in pauza mare? Esti genul de fata ce statea numai in prima banca si corecta pe cei iesiti la tabla, iar cand iesea ea la tabla, se pierdea cu totul? Nu mi-au placut niciodata cei din primele banci, m-au frustrat dintotdeauna premiantii pentru ca eu nu am luat in viata mea nici un premiu.

– Vrei sa fii celebru, vrei sa fii vizibil, doar ca ti-e teama. Visezi recunostinta celorlalti si pendulezi intre o asceza urbana si un onanism monden. Lipsa entuziasmului e cel mai neinspirat ambalaj afectiv ce putem exporta in jurul nostru.

– Si, ma rog, de ce nu ar fi sexualitatea umana un construct cultural? Nu ai jucat niciodata coarda cu fetele? nici elastic, nici sotron? Baieteii nu afla treptat ca nu se cade sa-si exporte plansul in fata fetitelor?

– Sunt singurului de aici care doreste sa aibe bani multi? Multi, multi. Sa calatoresti, sa-ti cumperi carti, piramidele si opere complete in original. Goethe, Heidegger, Jung etc. Sa sponsorizezi visele tale si ale celorlalti in care crezi. Glumesc, n-as vrea sa am niciodata un milion de dolari.

Seara, in fata la TNB. O domnisoara cu ochelari de soare.
– Fiti amabila, imi puteti spune cat e ceasul? Dupa pozitia soarelui, nu pot sa-mi dau seama.

– Da, da. Arati bine pentru varsta ta.

Evolutia creste standardul de viata si ne updateaza frustrarile. Working jobs we hate to buy shit you don’t need. Publicitatea ne contruieste nevoi de statut. E incredibil cum au putut supravietuit stramosii nostru fara telefoane mobile cu camera, fara camere digitale, fara internet, nu-i asa?

– Omenirea este statistica. Ma trezesc dimineata si nu ma gandesc la locuitorii din Singapore, nu ma raportez existential la populatia Nepalului, iar modul cum tin tigara in mana cu siguranta nu este influentat de afro-americanii cu vocatie de negri. Cunoastem cateva mii de oameni de-a lungul unei vieti si doar cateva zeci ne influenteaza viata in mod real.

De 1 Mai, romanul a iesit la iarba verde. De 1 Mai, romanul a iesit la munte. De 1 Mai, romanul s-a dus in Vama. De 1 Mai, romanul a stat acasa. Cine e romanul asta? Intru intr-un bar din Moscova, cunosti trei medici si concluzionezi ca rusul este un doctor ce petrece mult timp prin baruri.

– Vin si eu la bairam, sper sa gasesc niste fete cu care ar exista riscul sa ma distrez.

– Salut, te sun din Vama. Vreau sa te rog ceva, sa te uiti putin la traficul blogului meu.

– Am o erectie, de ce nu sunt celebru?

– Sa asculti Meck feat. Leo Sayer – Thunder in my heart. E melodia ce-o auzi la toate terasele (la Motoare am auzit-o prima data), suna bine si nu stii cine o canta.

-Simt ca, daca nu-ti citesc blogul tau, simt…, simt ca… imi vine sa plang.

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 0 Flares ×

6 thoughts on “Sfarc dupa sfarc, pan-o sa cada plamanii

  1. mishu

    sunt sigur ca ti-ai dori un milion de dolari… si eu mi-as dori … ptr ca banii nu aduc fericirea … dar o intretin… si orice problema …de orice natura ar fi ea ajunge sa fie una de natura financiara .intr-o alta ordine de idei reciteste textul upa ce il termini …probabil ca in graba scrisului mai apar niste greseli sau dezacorduri… cu stima si plin de emotie accelerez

    Reply
  2. sunhunter

    zbiara, ai un simt de observatie… ceva de speriat:)
    radu, eu am stat in prima banca, insa n-am luat nici un premiu. deci, tot rebel eram?
    mishu: am avut in mana un milion de dolari, insa i-am cheltuit iresponsabil si m-am simtit aiurea dupa accea; nu mai vreau sa repet crunta experienta traumatizanta

    Reply
  3. Woodisor

    si totusi ne intelegem foarte bine in ciuda faptului ca stau intotdeauna in prima banca…ah da, stiu de ce! eu nu corectez lumea din prima banca, ci soptesc 😛

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *