Cum protestele și subiectul Roșia Montană m-au prins și m-au făcut să fiu mai atent la peisajul mediatic autohton, în mod inevitabil, frunzârind grila de programe, am ajuns și la Antena 3.
Andrei Plesu are dreptate când observă că “Niciun alt post nu mi-a oferit, în vremea din urmă, atîtea prilejuri de reflecţie asupra naturii umane ca Antena 3”, dar problema – din păcate – nu se oprește aici.
Am urmărit atent câteva emisiuni de-a lungul unei săptămâni, iar tabloul general – dincolo de permanenta senzație că ți se insultă intelingența și discernământul – este atât de lamentabil încât am simțit nevoia să-l rezum pe puncte:
- polarizarea publicului prin prezentarea în alb și negru a realității
- perpetuarea unor linșaje mediatice
- manipulare grosonală cu toate ingredientele: minciuni, omiteri, scoateri din context
- tablou asimetric politic al celor invitați în platou
- insulte, jigniri, calomnii sau epitete de tot felul
- întrebări “jurnalistice” care își conțin propriul răspuns
- căutarea obsesivă a unui țap ispășitor (de regulă, Traian Băsescu); găsirea lui și apoi reorientarea întregii grile de interpetare (“băsiști”/ “nebăsiști”) în jurul acestuia.
- victimizare neîntreruptă (vorba Cameliei Voiculescu: “Eu cred că e nevoie de puțină victimizare foarte, foarte deștept făcută.”)
- înclinație către conspiratită
- șantajul
- lauda de sine cu privire la audiențele postului
Pentru cineva mai atent decât mine la realitățile mediatice din România, toate cele mai sus nu sunt o noutate. Se văd cu ochiul liber, iar dacă nu se văd, se intuiesc, iar apoi – culmea – le vedem probate de procurori.
Pus în fața unui asemenea tablou care mie – naiv cum sunt – mi se pare delirant, nu pot să nu mă gândesc la o notă de plată. Am întrebat pe Facebook, dar nu cred că am fost prea explicit:
Când și cum se va deconta degradarea discursului în spatiul public pe care a făcut-o în acești ani – și continuă să o facă – Antena 3 prin manipulare neîntreruptă și printr-o, iertați-mi expresia, insultătoare prosteală pe față? (link)
Nota de plată nu aparține acestui post de televiziune sau vedetelor trustului. Ea aparține unui public care a fost în mod constat influențat de un asemenea discurs. Un public care primește mesaje de propagandă în mod repetat, un public care va vota într-un fel pe viitor, un public căruia i s-au legitimat anumite comportamente și resentimente. Un public din rândul căruia s-a găsit cineva să-l pună la punct pe Patapievici în plină stradă (înjurându-l, scuipându-l și amenințându-l cu bătaia).
Nu încerc să construiesc un argument din derapaje izolate (din punct de vedere statistic), dar nu mă pot opri să nu mă întreb de răul pe care o televiziune îl poate aduce spațiului public într-o țară care se dorește a fi europeană, într-o țară destul de timidă când e vorba să-și manifeste reflexele sănătoase.
Deși nu-și duce mai departe observația, Cosmin Alexandru punctează bine:
Când Antena 3 se plânge acum că „Un val de ură străbate societatea românească“, nu face decât să culeagă ce a semănat. Și cum a semănat foarte bine, recolta e foarte mare.
Problema e că nu Antena 3 va culege ce-a semănat. Problema este că noi suntem cei care vom culege “roadele”: un spațiu public în care discursul a fost degradat în mod continuu, telespectatori (trecuți prin criză) cărora li s-au legitimat toate resentimentele economice și sociale, politicieni încurajați în direcția asaltului asupra statului de drept și presiuni mediatice asupra justiției.
Nu mă opăresc cu revoltă și nici nu mă mir ipocrit. Există și în alte locuri asemenea derapaje mediatice (la nivelul manipulării și distorsiunii, Fox News face același lucru), dar dezechilibrele nu sunt atât de accentuate în cadrul larg al peisajului mediatic.
În cazul nostru, dezechilibrul este atât de mare încât o nișă (cea a tabloidului) s-a extins și a înghițit un spațiu public rezervat știrilor și dezbaterilor. În această inflație, orice reflex jurnalistic a fost înghițit, iar oamenii au fost în mod constant păcăliți.
Camelia Voiculescu are dreptate când spune că “oamenii cu care vorbim noi sunt de natură tabloidă”, dar – ducând firul mai departe – observi că această natură nu este un dat. E o natură care a fost construită și modelată de-a lungul a câtorva ani.
Din păcate, pentru că nota de plată este atât de largă, nocivitatea unui asemenea post de televiziune nu se estompează prin apăsarea unui buton de telecomandă. Este transmisă peste tot în jur. Acei oameni politici corupți care au fost spălați la Antena 3, acele presiuni (și nu mă refer doar la cazurile dovedite recent) prin care s-a încercat influențarea actului de justiției, toate acestea costă.
De ce credeți că oamenii politici își permit o asemenea nesimțire? Pentru că știu că, seară de seară, au cel puțin tribună unde se pot duce pentru a minți și pentru a-și legitima orice încălcare a legii?
Toate acestea costă atât la buzunar (deși cetățeanul de rând nu face legătura între corupție și buzunarul propriu), cât și la calitatea vieții (politice, sociale și culturale) pe care-o trăim acum și o vom trăi destul timp de acum încolo.
Bonus: Exemplu de logică
“Dacă protestatarii nu au spus nimic de Băsescu, înseamnă că sunt băsiști. Cum nu poți să fii în același timp și ecologist, și băsist, rezultă că protestatarii dau dovadă de schizofrenie.” (Mircea Badea)
Link-ul cu “vorba Cameliei Voiculescu” e greşit.
A, am corectat, mersi