Cioran spunea undeva – citez aproximativ – că atunci când te respinge o femeie, ai impresia că te-au respins toate femeile, că nu mai ai nicio şansă. Nu ştiu dacă astfel este situaţia, însă sunt convins de puterea pe care o au femeile asupra bărbaţilor şi cred în fascinaţia eternă pe care o exercită.
E suficient să te gândești cum se schimbă aerul unei încăperi în care intră o femeie sau cum schimbarea dispoziției unei femei se transmite subtil, dar insistent în spațiul creat de prezența ei. Dacă un bărbat se poate mulțumi în anumite momente să fie doar un simplu atașament sau o prelungire a unui acum, o femeie este aproape întotdeauna o prezență, o forță în sine, independentă de privirile sau atenția bărbaților.
Dacă respingerea poate lua proporții apocaliptice în inima unui bărbat, zâmbetul sau acceptarea oferite de către femeia după care tânjești poate însemna un început de lume.
Scriu aceste rânduri nu doar cu ocazia zilei de 8 Martie, cât mai ales pentru a-mi aminti o lecție pe care nu obosesc să o învăț.
Mettre un frein à la femme, c’est mettre une limite à la mer. (Félix Lope De Vega)
Minunat!!…Multumesc! 🙂
Foarte fain si sensibil…
Ce e acum e deja ‘old news’. E bun ce acum este, dar e fain sa simti ce se vrea sa vie. Cred ca femeia a fost creata ca sa il impinga pe barbat spre urmatorul nou ‘acum’. Iubirea este a spune mereu ‘Da!’ vietii care merge mereu mai si mai departe.
Acest articol este mai ponderat decat altele pe aceeasi tema, dar trebuie sa recunosc ca ma irita la culme de fiecare data cand vorbesti atat de elogios despre femei.
De ce. Pentru ca astfel de texte contribuie la perceptia deformata pe care femeile o au in general asupra realitatii.
Iar o perceptie deformata asupra realitatii duce inevitabil la o convietuire dificila cu astfel de persoane.
“You are not special. You are not a beautiful or unique snowflake. You’re the same decaying organic matter as everything else.” (Chuck Palahniuk, Fight Club, Chapter 17) Live with it, woman!
Puterea de fascinatie a asa zisului “etern feminin” nu este data de calitatile deosebite si virtutile femeii. (Femeile intre ele pot confirma asta) Ci de slabiciunea barbatuluiu in fata femeii, slabiciune dictata de “parazitismul” propriului sistem hormonal dublat de o anumita istorie personala.
PS: Femeile europene (in special Vest-Europene) si din America de Nord sunt extrem de dificil de convietuit cu. Tocmai datorita acestor politici aplicate de discriminare pozitiva exagerata.