E banal ce spun, dar observaţia e simplă, iar exemplele sunt peste tot. Dacă ai un hobby, lucrul cel mai firesc ar fi ca după o lună, două, un an, doi ani, să câştigi bani din el. Pare logic: îţi place să faci ceva, cu timpul ajungi să îl faci bine și nu-ţi mai rămâne decât să transformi pasiunea în talent de pe urma căruia să câştigi bani.

Pare logic, dar nu e indicat să ai aşteptări raţionale de la cum sunt aşezate lucrurile din jur. Majoritatea oamenilor, în schimb, îşi delimitează drastic jobul şi sursa de venit de ceea ce fac din plăcere, păstrând spaţiul pasiunii nepătat. Nepătat de stres, de un program anume sau de responsabilităţi.

Banii bruiază pasiunea. Dacă joci fotbal din pasiune, eşti liber să o arzi aiurea pe teren. Dacă cineva te plăteşte când joci fotbal, eşti constrâns la performanţă. Dacă îţi place să scrii, e simplu să o faci doar atunci când îţi vine şi cum te taie capul (eşti propriul evaluator). Dacă cineva îţi oferă 1000 de euro pe un articol pe care va trebui să îl scrii zilnic, la ora 9 dimineaţa, va fi extrem de greu. Cu timpul, scrisul ţi se va părea un chin şi vei visa zilele de concediu în care nu va trebui să scrii niciun rând.

Banii nu bruiază pasiunea. O dată cu orice stimulent financiar, apar şi rigori care ţin de piaţă, de un client, de un dead line, de anumiţi indicatori de performanţă și de un anumit respect de sine atunci când ceea ce faci tu este prețuit. Această prețuire se poate manifesta în multe feluri, dar sentimentul când cineva plătește pentru ceea ce faci bine este… de neprețuit.

Dacă transformi rigorile în responsabilități, vei observa că scoțând bani din ceea ce faci din plăcere este un preț decent pentru propria libertate.

E un pas firesc să încerci să câștigi bani dintr-o pasiune și însăși această încercare este o lecție de viață. Nu e ușor, nu e simplu, pasiunea se poate transforma în business (de care mulți fug) și se duce o mare parte din distracție. Dar aici vorbim de provocări, lupte, mers înainte și a face o diferență, nu-i așa? La final, îți rămâne și distracția, dar cel puțin dispare gustul amar că doar colecționezi timbre.