Citisem undeva că, în ce priveşte stilul de viaţă, nu există mari diferenţe între cineva care are o avere estimată la 500 de milioane de euro şi cineva care are 800 de milioane. Sunt praguri în interiorul cărora, chiar dacă averea diferă, stilul de viaţă este asemănător.
Studiul citat mă trimite cu gândul la ideea că nu contează câţi bani ai. Mai important este stilul de viață pe care ți-l pot oferi acești bani.
De câte ori văd o domnișoară frumoasă în scaunul din dreapta al unei mașini scumpe, nu mă gândesc posesiunile materiale în sine, ci mai ales la senzația pe care acestea o oferă. Nu mă gândesc că femeile umblă numai după bani, ci mai ales umblă cu bărbaţi pentru care problema banilor nu mai există de mult timp.
Cred că multe femei ajung în jurul unor bărbați bogați mai puțin pentru averea acestora și mai mult pentru senzația pe care o oferă un bărbat care are alte provocări dincolo de supraviețuirea propriu-zisă.
Am cunoscut destui oameni cu bani și primul lucru care mi-a atras atenția este relaxarea pe care o transmit în jurul lor. Mai mult decât atât, oamenii cu bani sunt în general mai politicoși, mai optimiști, mai plini de umor şi mai încrezători în ei înşişi (câte calităţi pe care femeile le caută!) decât oamenii pentru care banii constituie încă o problemă. De exemplu, am observat cum de multe ori soferii unor mașini scumpe tind să fie mai politicoși în trafic decât posesorii de Logan.
Teoria mea este că femeile sunt atrase de oamenii cu bani în primul rând pentru că bărbații cu bani reușesc să fie mai fermecători decât cei sufocați de problemele lor materiale. Diferența o constituie faptul că unii se simt sufocați de aceste probleme dacă câștigă 500 de euro pe lună, iar alții simt aceeași încordare și nesiguranță chiar și dacă fac 10.000 de euro într-o lună.
Dincolo de acestea, a avea bani pentru mulți este o validare enormă. A avea bani înseamnă că ceea ce faci tu este apreciat, că eşti bun la ceea ce faci şi că oamenii îţi plătesc ideile (chiar ideea de a deschide un club de fiţe!). Nu e greu de intuit cum toate acestea îţi pot crea o încredere în sine şi o atitudine care – în ochii multor femei – este fermecătoare.
Dacă ai alte idei şi teorii cu privire la problemă, te rog nu ezita să vii cu completări, contraziceri sau alte exemple.
Complet de acord. Nici nu trebuie să ai bani de ordinul a sute de milioane de dolari. E suficient să ai cât ea să nu simtă vreo constrângere legată de veniturile ei(ieșiri la restaurante bune, mare/munte fără restricții, excursia în străinătate etc.). Feedback-ul îl vezi imediat, mai ales dacă nu te-ai născut bogat.
Nu as generaliza. Si cu atat mai mult, nu la noi. Poate afara, unde clasa de sus a avut timp sa se cizeleze, sa-si faca un life-style, sa se faca recunoscuti si prin altceva decat bani.
La noi, chiar daca ajung sa aiba succes, educatia ramane in urma.
Nu vreau sa fiu rau, dar eu chiar nu vad farmecul lui Irinel, Borcea & co.
Undeva am citit o diferentiere intre “old money” si “nouveau riche”, inclusiv intre genul de produse pentru care opteaza cele doua categorii. Intr-un fel cred ca se poate extinde ideea: si femeia pentru care opteaza barbatii din cele doua categorii este diferita la fel cum si ea isi alege un barbat dintr-una din categorii in functie de optiunile lui. Un nouveau riche va alege in general un stil de viata epatant in timp ce un old money va prefera un lux neostentativ.
Pe de alta parte, atunci cand exista bani multi in joc si un nivel financiar diferit al partenerilor, se ridica ziduri de protectie (nu numai contractele premaritale). Oamenii cu avere sunt jucatori intr-un joc de anvergura. Asa ca sensibilitatea, sinceritatea, afectiunea pot fi mai greu de accesat. Iar uneori o siguranta pe sine extrem de ridicata te face un partener mai putin implicat (ai oricand alternative) si deci mai putin dezirabil.
Sunt de acord ca femeile aleg nu numai banul ci si atitudinea pe care o degaja posesorul si, deci, nu trebuie culpabilizate. Pe de alta parte, avantajul nu se afla numai de partea acestor barbati.
partial adevarat articolul ,cam cliseist pe alocuri ,banii cumpara obiecte doar cultura cumpara luxul!degeaba ai bani daca esti la stadiul de maimuta de shopping acesta noua specie creata artificial ca si noile rosii care sunt la piata au aspect dar nu mai au gust,aspectul in detrimentul calitatii intrinseci
Barbatii care au ajuns sa aiba bani prin forte proprii sunt extrem de atragatori pentru ca au o serie de calitati personale (ex. au incredere in ei, sunt disciplinati, iau decizii rapid, raman calmi, eficienti si simpatici in conditii stresante, isi asuma responsabilitati, sunt atenti la cum arata, sunt sociabili, etc.) ideale pentru un partener. Multi dintre barbatii cu bani putini transmit un sentiment de umilinta si neputinta (pe care ei il resimt si il suspecteaza chiar si atunci cand femeia de langa ei are mintea la cu totul altceva) care ii face completely unsexy.
Parerea mea, de femeie care a acordat o sansa oricarui barbat apt sa lege 2 propozitii 🙂
Este corect punctul tau de vedere. Femeile, in general, prefera barbatii cu bani datorita “calitatilor” care intregesc acest aspect, ceea ce ai subliniat in articol.
Ar mai fi de discutat despre categoria aceea de barbati, care au bani sau foarte multi bani, dar care nu au nici un fel de educatie sau o educatie precara, care au facut banii prin metode mai putin ortodoxe, care au profitat, etc…prezentand cu totul alte “calitati” decat barbatii care au reusit prin munca, minte sau indemanare. Si, deloc suprinzator, aceasta categorie de barbati (pe care ii intalnim mult mai des decat pe primii) merg in aceleasi locuri, conduc cam aceleasi marci de masina, se imbraca cam de la aceleasi branduri de firma, etc…deci diferenta s-ar putea face doar la atitudine, poate chiar la o discutie deschisa…
Femeile sunt atrase de barbatii cu bani. Unii sunt femecatori, altii nu. Daca pentru cei din prima categorie, femeile sunt de inteles, pentru cei din cea de-a doua…mai putem intelege femeile? Poate doar cand liantul dintre barbat-femei se face la nivelul de educatie, poate de cultura, sau valori…
Eu cred ca e foarte simplu in fond, e vorba de competitia legata de perpetuarea speciei. Nu mi se pare prea complicat de inteles ca e natural ca o femeie sa fie atrasa de unul care ii poate asigura comfortul atat ei cat si copiilor pe perioada reproductiva, plus ca normal/natural ca este atrasa de unul calm si emitator de semnale de sanatate, decat de unul emitator de disperare. Fermecator nu esti de unul singur, esti asa in ochii cuiva. Pacat ca intervine psihologia uneori si strica biologia asta asa de misto alcatuita.
In alta ordine de idei, ca nu am cui sa-i povestesc, azi chiar l-am intalnit din totala intamplare pe Prince Charmant in persoana. Era exact asa cum mi-l inchipuisem cand eram la varsta de citit povesti. Nu am intalnit pana acum celebritati care sa semene atat de bine cu el, desi poate Heath Ledger a reusit sa acopere o anumita nisa. Dar asta pe care l-am vazut eu azi, un adevarat necunoscut, venea asa catre mine pe un hol total banal, imbracat in blugi si un T-shirt alb, avea parul negru de lungime exact potrivita si ochii caprui (va zic eu ca de blonzi, chiar de aia mai inchis blonzi, eu deja m-am plictisit !). Pur si simplu mi-a venit sa zambesc automat cand l-am vazut. Dar zambeam mai mult la bucuria mea ca am avut ocazia sa-l vad, decat ca semnal de comunicare. De altfel am evitat cat am putut de tare sa ies cumva in evidenta sau sa il fac sa se uite la mine: venea direct catre mine, si eu m-am dat asa mai spre perete si am inceput sa ma uit jumate in jos, ca sa NU il deranjez cu privirea, si am inceput sa merg mai usor, aproape tiptil, ca sa nu fac nici un zgomot, si sa trec dincolo de el ca o umbra. Si pentru ca m-am straduit atat de tare sa nu ies in evidenta si sa nu il deranjez, si sa nu il determin sa isi schimbe cumva pozitia si postura, am avut ocazia astfel sa il contemplez in stare total autentic naturala un timp mai indelungat decat daca as fi incercat sa ies cumva in evidenta (deoarece nici nu m-a bagat in seama mai mult decat ai baga un obiect obisnuit intalnit in calea ta, de ex. o banca sau un copac, asa ca si-a pastrat atat postura cat si muschii fetei relaxati.) A fost f. misto, ca si cum am avut ocazia sa vad un film misto, si am fost si mandru de mine ca m-am priceput sa ma asigur ca filmul va dura cat de mult posibil. Nici macar nu am intor capul dupa el. Dupa ce a trecut, m-am decis sa raman multumit de ce mi-a oferit sansa astazi, si sa raman cu amintirea lui. Nu in orice zi te intalnesti cu un personaj de tip prototip, sau arhetip, ca asta.
Si cu ocazia acestei experiente va zic ca mi s-a confirmat in real ca Fat Frumos NU e bun de insuratoare. E bun doar sa iti faca placere. E un obiect de arta. Desi evident ca l-am remarcat de la distanta nu am avut reactia biologica de intensa atractie sexuala, nu am inceput sa transpir, nu cred ca mi s-au dilatat pupilele (de asta nu am cum sa fiu sigur), nu mi s-a marit ritmul inimii, nu am simtit nici un fluturas tremurator pe nicaieri. Am ramas calm si linistit, ca si cum te-ai intalni cu un delfin din intamplare, insa am avut bucurie. De aia mi-a si venit sa zambesc. Si am ramas intr-o buna dispozitie de atunci, si nu aveam cui sa-i povestesc despre asta, si nu am vrut sa imi povestesc tot mie insumi singur pe blog sau in cap, de aia am scris aici.
Va mai pot spune ca nu arata la trasaturi nici a aristocrat, nici a “om din popor”. Arata ca un desen vechi clasic desenat de un om mediu talentat, nu de un geniu. Insa avea proportii precis de aur si o fata foarte simetrica. Repet ca asa ceva nu poti vedea nici la cinema, nici la casele de moda. Actorii exprima emotii destul de intense si asta ii distorsioneaza oarecum, iar manechinii de moda obisnuiti exprima bizarerie si clovnism. Fat Frumos asta al meu insa exprima doar calm si echilibru. Nu parea nici trist, nici vesel, nici exagerat de ingandurat, insa era VIU si MISCATOR. (Ca sa nu va inchipuiti nu stiu ce necrofilie !) Deloc caricaturizabil. Cred ca nu este nici fotogenic, cred ca ar parea prea banal intr-o poza obisnuita. In fata unui aparat de filmat s-ar fi intimidat, ca l-am simtit oarecum introvertit, si asta i-ar fi stricat tot farmecul. Doar poate daca un fotograf extraordinar de talentat intr-o clipa norocoasa i-ar fi putut captura un pas si poate balansul mainilor ar fi reusit poate sa ii redea frumusetea.
Nu parea nici deosebit de atletic, nici deosebit de gratios. Nu avea corp nici de balerin, nici de inotator. Parea doar foarte normal, deci sanatos din punct de vedere neurologic si osteomuscular. Pana si culoarea pielii nu era deosebit de alba, nici deosebit de bronzata. Parca efectiv iesise dintre paginile unei carti sa ia putin aer. Sper ca m-am priceput sa il descriu, ca eu nu am talent la asa ceva. Si mai multe detalii nu ma pricep sa dau. Dar daca ma intrebati concret, poate ca reusesc sa raspund. Ca de uitat, nu cred ca am sa il uit niciodata, si l-as recunoaste dintr-o mie daca l-as mai vedea vreodata pe undeva. Cred ca avea varsta in jur de 28 de ani. Nu pot sa explic de unde am scos estimatia asta asa de precisa.
Interesant, este o bucurie sa citesc cum femeia este privita ca un accesoriu, si in text, si in comentarii.
Inainte de sex, suntem oameni, deci si unii si altii ne putem intretine singuri.
dunia, detaliază te rog, cum este văzută ca accesoriu de vreme femeia are capacitatea de a alege, de a selecta.
Cosmin, da, mă refeream la cazul când averea este dobândită în mod corect
Jocul orb, ai punctat bine diferenţele între generaţii
teo, uneori şi clişeele spun lucruri:)
The Lamb, frumoasă declaraţie
UMO Serv, dincolo de componenta psihologică, mai există una biologică (gene bune, posibilitaţile materiale pentru urmaşi etc.)
Rudolph, ai scris un eseu/ confesiune mai bun decât articolul care l-a stârnit:)
Fiecare poate alege, nu mai despicam in patru o asa clara asertiune. Dar textul tau si completarile cititorilor nu lasa loc de alegere femeii, intr-o oarecare masura, in timp ce citeam, ma simtii ca atunci cand asistam la o discutie intre “oamenii mari” la care nu aveam dreptul sa intervin.
As completa ca nu barbatii cu bani sunt seducatori, ci banii, si ce pot oferi ei. Casa, excursii, bijuterii, multe carti etc. Da-i unei femei banii fara barbat, si va accepta, daca doar banii sunt cei care o intereseaza.
Personal, un barbat mi se pare fermecator daca vorbeste si scrie corect. 🙂
Eu nu cred ca un om cu multi bani – munciti – este si foarte relaxat. Nu prea-ti poti permite, pentru ca relaxarea duce la delasare si la pierderea unei parti din bani… In spatele traiului bun sunt multe griji si responsabilitati.
Se spune ca banii nu aduc fericirea, iar exemplul cu tipele din dreapta confirma teoria… Un om cu bani foarte multi va fi inconjurat mereu de “prieteni” si de “sinceritate” si de “bune intentii”. Mereu se va intreba daca e apreciat pentru ceea ce inseamna el sau pentru contul din banca. Poate ca de asta multi cedeaza din prima si pun pret pe distractie si pe trofee… Asta, da, ii relaxeaza.
sa zicem ca unii astfel de oameni sunt un fel de superman. adica e clar ca fara Mr. Clark Kent donsoara Lois Joanne Lane n-ar fi zburat niciodata. Exact cum eu nu voi ajunge niciodata in Hawaii, decat daca ma ia un nabab cu private jetu si ma lasa colo ‘sa, pa partea hailalta a pamantului.
deci ma fascineaza puterea lor. si uneori si cultura lor (fiind foarte plictisiti de viata asta “boring”, stiu vreo 3-4 limbi, au trait o gramada de chestii si au citit mai mult decat mine si decat altii. unii).
http://www.youtube.com/watch?v=UPBbRCBX6Ow
Rudolph – nota 10. inca visez la mr handsome descris mai sus 🙂
1. Multumesc pt. complimente. Cred ca a iesit mai bine decat de obicei ca scriam chiar sincer liber, ca si cum as fi povestit cuiva povestea, plus ca, in timp ce scriam, eram inca usor euforic datorita acelei intalniri neasteptate care se intamplase numai cu cel mult o ora mai devreme.
2. Uite pe viu mostra de competitie biologica pura instinctiva (nescriptata) feminina de varsta biologica maxin reproductiva pe un barbat considerat fermecator:
http://www.youtube.com/watch?v=GjsirWZoSUA
Deoarece domnisoara din imagine a reactionat atat de neobisnuit de puternic la cuvantul trigger “sex”, eu, in mod etic, pot doar sa trag concluzia ca era probabil usor privata de somn (nu as indrazni sa speculez asupra altor cauze in afara de un banal jet-lag, mai ales ca nu am cercetat nici background-ul dansei, nici programul vizitei respective).
P.S. Mi-a placut reactia domnului fermecator mai mult decat interchange-ul feminin, deoarece mi-a fost clar aproape ca buna ziua ca:
a) nu a mai simtit de aproape o asa bataie pe el de ceva vreme;
b) chiar s-a speriat, si a zis chiar sincer, (se citea clar pe fata lui !), ca “nu ii place”.
a, pe cazul respectiv s-au facut tot felul de speculatii ca tinerii s-ar fi bucurat si de ceva sex. si eu au cochetat cu ideea si presa. marketing. in cazul lor (al actorilor americani) nu stii niciodata cand e o reactie naturala, sau una (contra)facuta.
o sa iti dau doua exemple: unul in care Ryan Reynolds joaca foarte bine o scena ce se vrea reala si un altul, scena in care este prins efectiv cu garda jos, inainte de a se desparti de sotie si profund emotionat si empatic:
1. http://www.youtube.com/watch?v=PufLKdvxMko&feature=related
2. http://www.youtube.com/watch?v=AurhR03MvVc
“Dacă ai alte idei şi teorii cu privire la problemă” – e problema?
Si zic ca daca se vrea discutie pe tema, problema-i ca relatia bani-“fermecator” e vazuta pe dos in articolul asta. Nu-i ca “cei cu bani sunt asa si pe dincolo” ci eventual invers, “cei care sunt asa si pe dincolo au, destul de frecvent, mai multi bani”.
Diana, ai punctat bine. Articol a pornit – dintr-o întrebare – de la bani pentru a ajunge la calități (fermecători etc.).
Sau … de ce banii sunt fermecatori?
@jez: da, in clipurile puse de tine, se vede clar diferenta dintre primul scriptat si al doilea natural. BTW, saraca Scarlett Johnasson, nu are noroc la barbati, avusesem mari sperante de la relatia cu Sean Penn, dar se pare ca ala e deja prea batran…nu stiu daca porneste totusi de la ea, adica ii alege ea tocmai pe aia care nu i se potrivesc.
In lb. norvegiana, “saraca”, (say saracul”), se spune “stakkars”, (pronuntat: stak arsh). Si mai mi se pare funny ca, tot in norvegiana, “aktor”= procuror, si “konkurs”= faliment ! Actor se spune “skuespiller”, (pronuntat asa cum se scrie) !
Mie, totusi, in clipul cu Mila Kunis si Justin Timberlake, reactiile lor mi s-au parut naturale.
Bai, stii care-i treaba? Femeile lenese, incete la minte sunt atrase de barbati cu bani. Ca le e lene sa munceasca. Si sa-si puna creierul la contributie. Am amici baieti care muncesc si 12 ore pe zii. Deci ei cum pot?? Aa?? Muncesc saracii de le sar capacele. Ei cum pot?? Au alte atribute decat femeile?? Tot 2 maini, tot 2 picioare, etc. De barbatii cu bani sunt atrase femeile lenese si proaste. Care nu pot sa-si asigure singure un trai decent. Proaste ba!! Din cauza asta parca iti vine tie ca baiat sa nu-ti doresti sa ai bani. De frica astora. Ptiu drace!
Mult prea superficiala concluzie pentru un absolvent la filozofie .
In plus parerile femeilor nu ar trebui sa fie un reper de la care sa pornesti cand vrei sa evaluezi un barbat.
Dar se pare ca ademenit de eternul farmec al Evei cazi si tu in aceeasi eroare a tuturor generatiilor de barbati care cauta sa fie placuti cu orice pret in loc de a vrea sa fie puternici cu adevarat.
Intotdeauna in fata femeilor trebuie sa te arati mai sarac decat esti, iar daca cu toate astea ramane interesata de tine inseamna ca ai castigat o prietena adevarata nu doar o vanatoare de Mall .
Ah, si ce cerc vicios se creeaza aici. Nu ai bani, esti stresat, nu atragi femeile, devii si mai stresat…