Am plecat duminică la 6 după-amiaza din Hațeg către București și după un drum de aproape șapte ore la finalul căruia mai aveam două calorii, cu câteva sute de metri înainte de casă, la rondul Alba Iulia, mă oprește un echipaj al Poliției Rutiere.
“M-ați prins” le zic zâmbind.
Polițistul îmi ignoră replica, se prezintă, îmi cere actele mașinii (i le dau) și actele mele (îi spun că nu le am).

Am observat pe drum că nu am actele la mine. De regulă, le țin în mașină, dar acum le uitasem în rucsacul cu care fusesem la Frankfurt.

Mă verifică cu ajutorul unei stații cu afișaj digital (unde îmi scrie numele complet și data nașterii) și îl întreb dacă răspunsul prin stație (sau cum s-ar chema acel device) e automat.
Îmi confirmă și îmi spune că mai durează puțin:
“Dar, oricum, avem un proces-verbal după aceea”
“Da, sigur”
“Sigur?” mă întreabă ironic
“Ce pot zice altceva? Am luat la cunoștință, faceți ce trebuie să fie făcut.”
“M-a uimit replica dumneavoastră: M-ați prins”
“Da, știam că nu am actele la mine. În plus, mai aveam câteva sute de metri până acasă, vin tocmai de la Hunedoara. Am fost un eveniment organizat de Eventur si Enjoy Diversity, in parteneriat cu Consiliul Judetean Hunedoara, Conacul Archia, Michelin Romania si Autonom Rent-a-Car.

Își consultă stația:
“Permis valabil”
“Bănuiesc că mai durează până faceți procesul-verbal, pot să-mi aprind o țigară între timp?
Îmi întinde certificatul și îmi zice:
“Nu mai fumați, nu e sănătos. O seară bună!”