(via textier.ro)
N-am găsit până acum niciun om care să nu-şi dorească să se schimbe sau care să nu fie într-o anume etapă a procesului său de schimbare.
Ne schimbăm, avem gânduri de schimbare sau tocmai ne-am schimbat.
Nu e vorba de schimbare propriu-zisă, cât mai ales este vorba de o transformare interioară pe care cu toţii o căutăm. Evoluţia nostră nu înseamnă atât acumulare de resurse, cunoştinţe şi poveşti, cât un drum lung şi sinous al transformării de sine.
Transformându-mă, îmi recalibrez ochelarii prin care privesc lumea şi, în cele din urmă, lumea însăşi mi se recalibrează.
Te schimbi pe tine, se schimbă modul cum priveşti lumea, se schimbă lumea. Acesta este traseul.
Există mai multe legături şi corespondenţe între sufletul nostru şi lume decât am putea bănui. Lumea din jur se configurează după starea noastră de spirit.
Universul este cel mai bun sistem de feed-back.
O zi ploioasă ni se pare tristă pentru că deja există prea multă ploaie în sufletul nostru.
În jurul nostru se învârt doar oameni pe măsura stării tale de spirit. Dacă ne nemulţumesc oamenii cu care suntem înconjuraţi, este “vina” noastră. Dacă “ne” nemulţumesc evenimentele şi poveştile trăite zilnic, este “vina” noastră. Atât am putut atrage în viaţa noastră, astfel s-a oglindit starea noastră de spirit.
Starea de spirit este poziţionarea noastră un univers. Ni se întâmplă lucruri pe măsura stării noastre de spirit. Nici mai mult, nici mai puţin.
Ghinionul este o stare de spirit, împiedicarea este o stare de spirit, la fel cum oamenii sunt predispuşi la tot felul de accidente datorită unor stări de spirit.
Putem schimba multe lucruri din jurul nostru, dacă ne schimbăm starea de spirit. Dacă ne schimbăm starea de spirit, vom începe să cunoaştem alţi oameni, vom atrage alte alte conjuncturi şi astfel alte poveşti vor începe să roiască în jurul nostru.
Ai deschis cutia cu viermi despre schimbare – schimbarea intervine atunci cand n-o cautam intentionat, oricat de cliseistic ar suna dar avem nevoie de starea de spirit asociata dorintei de schimbare ca sa ne putem convinge sa fim mai deschisi catre nou si optimism.
Pe langa faptul ca ceea ce am zis suna ca o mare varza (cel putin in creierul meu), traducerea de la mine din cap chiar are ceva inteles.
Cred ca ce vreau sa spun este ca oamenii incearca sa se convinga pe ei insusi ca ‘se schimba’ fix atunci cand depun mult efort in directia respectiva (acolo unde nu e vorba de schimbari de genul azi mi-am luat o canapea, am aruncat-o pe cea veche si camera mea s-a schimbat). Ghinionul sau norocul nu sunt neaparat stari de spirit pe care le ‘meritam’ sau nu, sunt din pacate lucruri foarte random (la intamplare, daca vrei) dar noi le supraestimam sau subestimam. Daca ni se intampla un lucru rau, subestimam posibilitatea intamplarii lui; orice e rau din vina noastra a fost de fapt ‘ghinion’ si orice e cu adevarat ‘ghinion’ devine din vina noastra atunci cand ne cuprinde pesimismul.
E ca si cu statistica aia cu “Cele mai grave accidente se produc la 20km in apropierea casei”. Se pot intelege doua lucruri 😀
Andreea, ţin minte o definiţie a învăţării = changing behaviour. Atunci când ne schimbăm comportamentul, atunci se poate spune c-am învăţat, c-a apărut ceva nou în viaţa noastră.
De asemenea, cum exisţă pattern-uri în spontaneitate (sunt câteva studii în direcţia asta), sunt convins că există structuri în spatele oricărei randomness.
Faină statistica, trebuie digerată. Mi-a adus aminte de un caz real. Un tip a înconjurat lumea cu un grup de prieteni timp de un an. A avut tot felul de aventuri, a trecut pe lângă moarte de câteva ori, etc. şi etc. Revenind acasă, teafăr şi nevătămat, i s-a făcut o mare petrecere unde s-a înecat cu un om de peşte şi-a murit.
Mi-a tot sunat in cap piesa asta http://sp2.ro/b149d6 pe cand citeam postul tau. Da… ai dreptate.
Adrian ai dreptate in ce spui tu, dar exista riscul ca-n anumite cazuri sa ne plictisim de orice din cauza faptului ca e prea mult. Cand iesi zilnic in oras, te plictisesti cu toate ca-ti place, dar o pauza e bine venita. Provercul “Ce-i mult strica” – e cat de poate de valabil.
Despre legatura dintre persoana, stare de spirit si mediul ce ne inconjoara exista o relatie si fiecare este influentat de celelalte 2. Legile naturii
The Shadow Effect -merita vazut . Nu cred in schimbare, cred in redescoperire. Cred ca suntem aceeasi cu parti nerevelate, ascunse, “umbre”. Cei la care ne uitam sunt reflexii ale personalitatii noastre, laturi pe care le avem, dar nu le-am explorat sau le-am negat.
Frumoasa lectura, multumesc !
Câţi Adrian Ciubotaru au exitat de-a lungul timpului? Mie mi se întâmplă câteodată să mă întâlnesc cu mine şi să nu mă recunosc. Sau să n-am ochelarii la mine şi să trec mai departe cu gândul c-a fost doar o altă faţă în mulţime. Nu cred că e vorba de schimbare, ci mai degrabă de o ordine a vieţii care ne schimbă de cele mai multe ori fără să ştim şi ne lasă într-o dezordine fabuloasă.
chiar azi citeam un mail din acela dulceag in care se recomanda schimbarea. de fapt ideea era ca atata timp cat ramanem ancorati intr-o anumita stare de fapt nu putem face loc noutatii in viata noastra. ar trebui sa facem loc pentru schimbare. Sa fim deschisi. insa e dificil. Inertia e greu de invins
Schimbarea uneori mi se pare futila daca stii cum ti-e tie cel mai bine. In primul rand trebuie sa faci sa-ti mearga tie, iar apoi te poti modela diferitelor situatii pe care le intampini ca sa fie rezultatul cel mai bun.
Eu stiu ca trebuie sa ma simt depresiv, melancolic, etc. ca sa pot gandi clar. Daca sunt distrat sau aproape de distrat si mai imi suna si in urechi o melodie al naibii de… nu stiu cum sa-i spun.. gen Welcome to the Jungle cu siguranta ma comport ca un copil ce sunt.