Un tip de inteligenta

0 Flares 0 Flares ×

Oamenii inteligenti sunt cele mai dese victime ale automutilarii emotionale. Aceasta automutilare se citeste in ochi, se observa in gesturi, se tradeaza in decizii.

De cealalta parte, a oamenilor mediocri nu se observa nimic din toate acestea. Oamenii mediocri sunt oameni echilibrati, sunt oameni ce nu se bruscheaza pe ei insisi, sunt oameni ce nu-si folosesc armele decat impotriva altora. Pentru aceasta sanatate psihica, cei inteligenti vor indivia mereu mediocritatea confortabila, vor visa mereu la niste adevaruri caldute ce nu te fac sa te indoiesti de tine insusi, ce nu te relativizeaza in proprii ochi, ce nu-ti deranjeaza somnul.
Ar fi gresit sa vad intr-un somn chinuit un indiciu al inteligentei, dar totusi…?

Intr-o lume in care norma este oferita de mediocritate, a fi inteligent inseamna a plati mai multe taxe, iar in cazurile rare cand emotiile te ajuta, abia reusesti sa te bucuri de mai multe privilegii de pe urma acestor plati proportionale.

Pornind de la aceste consideratii, inteligenta la care ne gandim cu totii este una bolnava, este una ce transcende instinctul de supravietuire, este una ce nu lucreaza intotdeauna in propriul nostru interes, este una pe care ne-o asumam de cele mai multe ori ca un blestem. Ar fi interesant de demontat mecanismele prin care un anumit tip de societate delegitimeaza inteligenta ce-o pune intre paranteze. Mediocritatea este incurajata pentru ca nu destabilizeaza nimic din ordinea deja creata,pentru ca nu e subversiva, nu deconstruieste iluzii si, cel mai important, nu bruscheaza emotii.

Gradul de neincredere in propriile forte este mai raspandit in randul acelor indivizi “subversivi”, la fel cum caderile, depresiile si inconstantele se prind mai bine de cei inteligenti decat de marea masa de oameni mediocri.
Daca te simti izolat in propria luciditate este doar pentru simplu motiv ca ai crescut intr-un tip de societate ce te-a lasat sa-ti dezvolti propria inteligenta ca o rana, ca o culpa ce-si cere zilnic doza de justificare, doza de pedeapsa.

E plina lumea de asemenea inteligenti, de asemenea retardati emotional ce-si ascund chipul dupa un pahar semi-transparent de bere ce vor dezvolta in timp propriul cancer resentimentar, ce vor deveni criminali in serie pasionati de literatura, ce urmeaza sa fie calcati in picioarele unui mars mai echilibrat emotional. E plina lumea de acest tip de inteligenta ce afecteaza balansul fiziologic, ce tinde sa devina necontemporana bataile inimii noastre, a Pamantului, a celorlalti.

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 0 Flares ×

15 thoughts on “Un tip de inteligenta

  1. Silversun

    cam dramatic … da daca sunem asa de inteligenti de ce sa fim frustrati sentimental? poate fiindca nu suntem asa de inteligenti? oricum placut de citit .. keep up the good work

    Reply
  2. oedip

    @silversun – nu e greu sa faci site… just 123 steps process 😉
    dar… o sa fie greu sa vb despre tine altfel decat echivoc… daca te incadrezi la categoria expusa de sunhunter… sau, chiar mai mult, nu poti exista altfel decat echivoc, asta daca esti sincer cu tine. In aceste conditii cum sa nu ajungi deceptionat?! e normal, si-n firescul lucrurilor sa te legeni in incertitudine, si ce om incert si fericit ai vazut tu???!!!

    Reply
  3. Adrian Ciubotaru Post author

    oedip, iti dai seama ca textul asta l-am scris (si) ca o forma de autoflagelare

    silversun, ai dreptate, inteligenta asta e o forma trunchiata de adaptare pe care cultura actuala ne-o ofera

    mihai, te referi la o anumita smerenie?

    Reply
  4. mihai.onofreiciuc

    cred ca acesti inteligenti ajung sa isi piarda increderea in propriile forte in urma unor esecuri cauzate de niste stachete prea inalte

    in acest caz smerenia (sau ii putem spune modestie ingenua) ar putea fi un leac pentru redobandirea fortelor

    Reply
  5. plictisita de vechiul nume si pana atunci voi trece ca aceeasi

    De ce crezi ca neaparat oamenii inteligenti sunt retardati emotional? Nu crezi ca celelalte tipuri de inteligenta la un grad inalt pot coexista cu o supradezvoltata inteligenta emotionala? Sau ca, un nivel mare de inteligenta de orice alt tip, poate determina inteligenta emotionala? Nu-ti cer sa gandesti la general, gandeste-te la un exemplu pe care l-ai intalnit printre oamenii pe care ii cunosti.

    Reply
  6. Adrian Ciubotaru Post author

    mihai, nu m-am gandit la stachete si banuiesc ca poate fi un sambure de adevar aici. Cat despre smerenie, sunt multe de zis. De multe ori ea devine paravanul unor lasitati de-a nu dori mai mult, de-a-ti forma ideea paguboasa ca meriti exact atat cat primesti acum. As dori sa vad mai multe smerenie in jurul meu, insa in acelasi timp as dori sa vad mai multa indrazneala, mai multa aroganta din partea celor ce si le-ar permite.

    aceeasi adolescenta, multimea oamenilor inteligenti nu se include in multimea oamenilor retardati emotionala. Am dorit doar sa punctez ca suntem predispusi prin cultura noastra catre un anumit tip de inteligenta procedurala ce nu face dreptate intregii fiinte umane. Pot coexista, banuiesc c-am intalnit si banuiesc ca inteligenta cea “buna” spre care tindem cu totii este una profund emotionala, empatica si afectiva.

    Reply
  7. plictisita de vechiul nume si pana atunci voi trece ca aceeasi

    un raspuns de nota zece, da sa te pup! ;)))
    Si de ce imi spui adolescenta cand acusi ajung la venerabila varsta de 20 de ani? 🙂

    Reply
  8. Pingback: Eu si societatea « Antiblog

  9. jez

    eu cred ca noi cam confundam pe aici inteligenta cu intelepciunea, prostia cu mediocritatea si in alte contexte “desteptaciunea” cu cultura generala.

    primesc uneori spamuri cu teste gen “verifica-ti inteligenta” si ma intreaba care e capitala nu stiu carei tari.

    pe de alta parte, nu stiu de ce, poate din pasiunea mea pentru etimologie (pe care nu am cultivat-o), cand spun mediocru ma gandesc doar la “Care se află între două limite extreme, mijlociu, potrivit; care nu iese din comun, nu se evidenţiază prin nimic” (in care toata viata m-am regasit si pentru care nu m-am putut integra in sotzietate) si prea putin la “Lipsit de inteligenţă, de capacitate ori cultură, de spirit; fără valoare”

    si parca se zicea pe undeva prin blog ca oameni “prosti” in adevaratul sens al cuvantului nu prea exista…admitand ca nu stiu ce si nu stiu cum…

    deci, despre ce vorbim aci? ca unii e mai inteligenti ca altii si sufera mai tare, despre cei saraci cu duhu, sau…despre statistici, despre cum unii se automutileaza/autoflageleaza mai mult ca altii mai putin inteligenti? cred ca imi scapa ceva din tablou, sau poate pur si simplu tablou in sine e putin gresit, sau poate am nimerit la cubisti in loc impresionisti… :-S

    cogito ergo sum? come on!! hai sa nu vorbim de rational cand ne gandim la emotional, ca ar fi pacat…

    parca citisei inaintea mea the TAO of Physics

    Modern Physics – A Path with a Heart?

    Any path is only a path, and there is no affront, to oneself or to others, in dropping it if that is what your heart tells you … Look at every path closely and deliberately. Try it as many times as you think necessary. Then ask yourself, and yourself alone, one question … Does this path have a heart? If it does, the path is good; if it doesn’t it is of no use.- Carlos Castaneda, The Teachings of Don Juan

    The philosophy of Descartes was not only important for the development of classical physics, but also had a tremendous influence on the general Western way of thinking up to the present day. Descartes’ famous sentence ‘Cogito ergo sum’-‘I think, therefore I exist’-has led Western man to equate his identity with his mind, instead of with his whole organism. As a consequence of the Cartesian division, most individuals are aware of themselves as isolated egos existing inside’ their bodies. The mind has been separated from the body and given the futile task of controlling it, thus causing an apparent conflict between the conscious will and the involuntary instincts. Each individual has been split up further into a large number of separate compartments, according to his or her activities, talents, feelings, beliefs, etc, which are engaged in endless conflicts generating continuous metaphysical confusion and frustration.

    Reply
  10. laura

    Recunosc k am vazut multe cazuri de genul asta…oamenii inteligenti in general au propria viziune dureroasa asupra vietii..o vad si o percep cu defectele ei(care sunt mai multe decat calitatile)spre deosebire de cei mediocrii care par sa fie imuni la aspectele negative…poate din cauza faptului ca nu aprofundeaza aspectele vietii mai filozofic,nu au o intelegere profunda…poate nu e asa cu toti,dar cu majoritatea este… problematica omului de geniu a existat din cele mai vechi timpuri deci un sambure de adevar exista aici…

    Reply
  11. erena

    sti eu chiar cred asta …adica am vazut multi oameni destepti care isi fac rau…sau care si-au facut rau…ce pot sa zic e ca si eu sunt unu dintre ei..adica eram o persoana cu mult peste nivelul mediu de inteligemnta si totusi eram mai sensibila emotinal si uite asa am ajuns sa fiu afectat de tot din jur si sa ma automutilez

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.