“Hai să ne vedem cu toții în oraș” mi-a zis Loredana în fața curții.
După admiterea la liceu, mulți s-au dus la mare. Poate era o modă sau o recompensă din partea părinților, dar eu n-am văzut marea în acel vară.
M-am simțit stingher când ea a venit la poartă și m-a anunțat că grupul nostru se reunește. Unul din grupurile populare în ultim an de generală.
Mă gândeam că așa trebuie să mă simt, stingher și neîndemânatic. Am devenit tocilar de acum, mi-am zis.
Țineam în mână două cărți luate de la biblioteca orășenească și nu știam cum să-i spun Loredanei că știi, eu nu mai, poate altă dată am găsit altceva acum. În fine, în acea vară, dincolo de drumurile la bibliotecă, abia am ieșit din casă.

Una din cărțile pe care le țineam în mână era Odiseea lui Homer, în traducerea pitorească a lui Murnu. Continue reading →