Stare de spirit

0 Flares 0 Flares ×

Două gemene supuse unui experiment timp de o zi.
Primei i se dă de dimineaţă să asculte muzică ritmată, optimistă şi mobilizatoare. Apoi o pun să urmarească câteva filme cu final fericit, câteva comedii etc.
Cea de-a doua trebuie să asculte nişte melodii triste şi melancolice, iar apoi urmează o sesiune de filme de dragoste cu final nefericit.

După jumătate de zi de tratament prelungit, li se dau nişte bani pentru shopping.
Prima bate câteva magazine şi face o mulţime de cumpărături. Filmată în această excursie pare o persoană bine dispusă, hotărâtă şi mulţumită de achiziţiile ei.
Cea de-a doua geamănă a bătut o mulţime de magazine, a cumpărat puţin şi s-a declarat nemulţumită de achizitiile ei:
“Parcă nu sunt eu însumi, nu ştiu ce am azi”

La finalul zilei, între fizionomiile şi stările de spirit ale celor două surori era o diferenţă ca de la cer la pământ.

Despre cum poate fi indus optimismul şi respectul de sine sau despre cum oamenii deprimaţi nu sunt buni consumatori?

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 0 Flares ×

15 thoughts on “Stare de spirit

  1. Andrei Rosca

    despre cum daca vrem ca oamenii sa cumpere in continuare produsele noastre si sa fie fericiti de achizitii, ar trebui sa ne straduim sa ii tinem mai putin deprimati si cu mai multa pofta de viata.

    intrebarea interesanta ar fi cum pot face televiziunile chestia asta. Fiindca si emisiunile lor tot produse sunt.

    Reply
  2. Calin

    Cred ca putini sunt cei cu mentatlitate pozitiva iar restu au mentalitati negative, insa consumul nu se rezuma la starea pozitiva, ci la nevoie si dorinta 🙂
    E o intraga industrie bazata pe mentailitati negative, cel putin industria muzicala. Incearca sa imi gasesti 5 artisti ce sa aiba doar versuri cu mesaje pozitive (si sa nu fie trupa de muzica crestina)

    Nu e spre interesul celor din “media” sa promoveze materiale cu atitudnie pozitiva, pentru ca putine vor fi acceptate de majoritatea populatiei, ce mult mai usor se identifica cu o situatie negativa.

    Mult succes !

    Reply
  3. geni

    Cred ca optimismul si respectul de sine se poate “induce” injectabil cu oxitocina, dopamina si o doza infima de cortizolol, atat cat sa te ajute sa vezi limpede situatia. 🙂 (si oricum gemenii, chiar daca se vad identici, sunt diferit structurati interior).

    Reply
  4. jez

    sa zicem ramane pana la urma relativ 🙂

    cat despre mancare…sa zicem ca si eu si prietenele mele am avut etape in care refuzam/devoram mancarea fie atunci cand eram indragostite (happy), fie atunci cand eram parasite (depresate). nu e o regula. chestie de mood.

    Reply
  5. fcb

    şi dacă e fix altfel? eu cred că tu vrei să induci lumea în eroare. 😀 oamenii care trăiesc cu temeri/griji/teamă, merg la shopping ca la psihiatru. cumpără pentru că e distractiv şi se mai liniştesc în felul ăsta, eliberează tensiuni. după care se întorc în viaţa “reală” care de fapt e artifical construită de media / publicitate / conspiraţia mondială a corporaţiilor (not), sunt îndopaţi cu o nouă doză de teroare şi au din nou nevoie de shopping. etc… şamd…

    Reply
  6. candid

    Fericirea prin achiziţionarea unui produs este evident inconsistentă. Consumatorismul este drumul către fericire în ţările capitalise, mai ales USA, unde mare procent de emisiuni şi televiziuni sunt orientate pe Teleshoping.

    Problema îi că se creează nevoi artificiale şi nu se caută împlinirea nevoilor adevărate ale bieţilor oameni. Personal, mă simt oarecum bulversat şi îngrijorat de amploarea pe care a luta-o comercialismul în lume, voi nu?

    Cât despre influenţe din astea siropoase care să-ţi afecteze starea de spirit, hm, la blonde cum ziceai, poate că funcţionează, nu ştiu, Dumnezeu ştie!

    Reply
  7. celalant_eu

    Tind sa cred ca e invers. Oamenii fericiti ar consuma mai putin, sau mai chibzuit. Aia tristi, deprimati simt nevoia sa inlocuiasca “golul” prin cumparaturi

    Reply
  8. gia

    Ce bine ar fi ca televiziunile sa formeze oameni fericiti, optimisti, motivati, ar putea fi platite de companii pentru asta si totul s-ar transforma intr-un cerc virtuos 🙂

    Reply
  9. rasuplansu

    ce bine ar fi ca oamenii sa stie singuri sa faca in asa fel sa fie fericiti, nu de la televizor sau mergand la shopping fara rost. de exemplu, citind o carte buna. 🙂

    Reply
  10. Pingback: Pastila de net - 10 august 2008 | Blogu' lu' Gogu

  11. ddunia

    Raspuns de domnisoara: eu cand sunt deprimata merg la cumparaturi.
    Exemplu, prin anul I sau II de facultate am iesit nemultumita de la un examen, credeam sincer k o sa-l pic. Dupa ce am parasit universitatea, m-am intalnit cu fetele, cochetele, si am plecat hai hui prin magazine. Un inelus, niste pantalonasi, o pereche de ghetute, imediat m-am inveselit.
    Deci la mine e invers.

    Reply
  12. Sorel

    Doi copii.

    Unul merge la o şcoală zugrăvită din cap până-n picioare cu alb, cu o faianţă veche în laboratoare, cu termopan, plăci de rigips şi ţevi “decorative”. În pauze muzică “contemporană”, timerlake si mai stiu eu cine. Pe holuri “Cancelarie – Accesul elevilor interzis.”, “Secretariat – Accesul elevilor interzis.”.

    Altul merge la o şcoală cu nişte holuri decorate de elevi, nu prea “clasice”, deloc convenţionale sau “asortate” într-un fel, desene şi tablouri, colaje peste tot, un amalgam. În pauză muzică pe alese, de la un folk săltăreţ dimineaţă la un soul uşor dupămasa. Pe hol “Cancelarie”, “Secretariat”.

    Primul sunt eu şi alţi 600 care după 6 luni, 6-7 ore pe zi, într-un astfel de decor devin tot mai trişti şi mai necomunicativi. Altul e la o şcoală privată, într-un oraş oarecum vecin, unde directorii înţeleg că până şi-un punct e sesizat subliminal.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.