Se propovăduiesc peste tot poveştile de succes, se ridică osanele oricărei brume de reuşite, încât uităm că, uneori, şi înfrângerile scot ce-i mai frumos din oameni. Mă gândesc la acea vulnerabilitate care ne obligă să ne reconsiderăm paşii, la acele nereuşite care ne fac mai puternici şi acele experienţe care cântăresc mai mult decât orice premiu, orice cupă şi orice afacere încheiată.

E păcat că trăim într-o civilizaţie unde presiunea succesului cu orice preţ cântăreşte mai mult decât lecţiile învăţate din nereuşite şi din ar fi putut să fie. Vezi viaţa lui Tesla sau înfrângerea Barcelonei din semifinale. Sunt poveşti frumoase în tot dramatismul lor care conţin mai multe lecţii decât viaţa lui Edison sau prezenţa echipei Chelsea în finală.

Marile religii au semnificat orice înfrângere, au oferit sens oricărei neîmpliniri care transmite fragilitatea destinului uman, care povesteşte ceva din ideea this life came so close to never happening. Şi, slavă Domnului, mai avem multe de învăţat din marile religii chiar şi atunci când miturile ne vorbesc doar în vise, în cărți sau în filme de duzină.