Să ne uităm în Caucaz

0 Flares 0 Flares ×

kmo_088197_65527_1m.jpg

Problema rusească va rămâne întotdeauna un punct sensibil în rândul est-europenilor. Istoria nefericită a interacţiunilor cu Rusia nu poate fi ştearsă. Modul abrupt şi agresiv în care ruşii s-au comportat cu est-europenii a fost pus în practică şi de Rusia ţaristă, şi de URSS, iar acum şi de Federaţia Rusă.
Puterea militară, cartea resurselor naturale, arsenalul nuclear, solidaritatea cu popoarele slave, motive geostrategie şi economice, totul a fost desfăşurat pentru a menţine vecinătatea apropiată sub control rusesc, pentru a legitima intervenţii, presiuni şi anexări.

Într-o lume a ştirilor cu problemele americanilor în Irak şi Afganistan, cu chestiunea terorismului şi a Iranului, războiul din Caucaz a luat publicul occidental prin surprindere.
În continuare voi prezenta versiunea mea asupra a ceea ce s-a întâmplat şi implicaţiile ulterioare.

1.Noi dimensiuni ale politicii ruseşti. Într-un discurs din 2005, Putin afirma că cea mai  mare catastrofă geopolitică a secolului XX a fost colapsul Uniunii Sovietice, iar desfăşurarea evenimentele recente arată destul de clar ce a dorit să spună.
Preşedintelui Medvedev a declarat săptămâna trecută că este obligat prin Constituţie să apere – prin forţă militară – viaţa şi demnitatea cetăţenilor/etnicilor ruşi, chiar şi pe teritoriu străin.
Mesaje clare către fostele republici sovietice. Noii lideri pro-occidentali Ucraina şi Georgia au fost salutaţi în Europa şi America drept un câştig al democraţiei, în vreme ce Rusia a tratat situaţia drept o incercuire ideologică şi geostrategică.

2.Rusia are destule probleme.
Un declin demografic destul de abrupt – populaţia se împuţinează cu 700.000/an.
Speranţa de viaţă este foarte scăzută: în jur de 60 de ani în rândul bărbaţilor – mult în urma ţărilor baltice, Ucrainei sau a României. În urma unor ţări ca Algeria, Egipt, Columbia.
O economie bazată pe resurse naturale (petrol, gaze naturale) finite.
Dependenţă de capitalurile occidentale.
Slabe investiţii în noile tehnologii.

3.Georgia are doua regiuni Abhazia şi Osetia de Sud care în urma unor războaie separatiste şi-au câştigat de facto independenţa (nerecunoscută internaţional) cu sprijinul forţelor de pace ruseşti.
Ruşii şi-au impus oameni în administraţiile locale, au oferit paşapoarte ruseşti şi au incurajat rebelii către agresiuni împotriva Georgiei (atacuri în satele de la graniţă, şicanarea cetăţenilor georgieni).

Au existat destule tensiuni în anii trecuţi. Rusia a impus restricţii la produsele georgiene, a inchis graniţa, a expulzat cetăţeni georgieni din Rusia, şi-a tăiat legăturile aeriene şi poştale cu Georgia, şi-a rechemat ambasadorul de la Tblisi etc.

În 8 august, Georgia atacă şi bombardează capitala Osetiei de Sud, iar Rusia intervine militar motivând genocidul, victime în rândul forţelor de pace ruseşti şi restaurarea ordinii.
A oferi paşapoarte ruseşti, a inventa cetăţeni şi apoi a interveni militar nu este o tactică nouă. Germania nazistă şi-a legitimat astfel intervenţia în Cehoslovacia, cu singura diferenţă că în Regiunea Sudetă chiar existau etnici germani.

Georgia nu este uşă de biserică, însă în mod clar răspunsul militar disproporţionat a fost o pedeapsă pentru politicile sale pro-americane.

4.Resentimentul rus. Mulţi ruşi s-au simţit umiliţi de modul cum războiul rece s-a terminat. Colapsul URSS a fost văzut de propaganda americană despre o victorie directă a SUA şi a aliaţilor săi.
Intervenţia americană în Balcani, aderarea la NATO ale fostelor ţări membre ale Pactul de la Varşovia. politica externă neoconservatoare care nu a văzut nici un rol pentru Rusia în problemele internaţionale, avertizările condescendente ale Occidentului cu privire la corupţia şi nerespectarea drepturilor omului în Rusia, toate acestea au creat condiţiile unor sentimente anti-occidentale care au coincid cu renaşterea naţionalismului rus în ultimii ani.

Există o tentaţie extrem de mare de a arăta cât mai repede şi cât mai agresiv că Rusia a revenit la statutul de mare putere.
Sunt destui generali ruşi care prevăd că un război cu SUA este inevitabil în următorii de 10-15 ani, iar ideea că America este cel mai mare duşman al Rusiei este destul de comună în rândul ruşilor.

5.Diviziunile europene. Franţa şi Germania (cel mai mare dependent de resursele ruseşti) au format nucleul european care s-a opus începerii procedurilor de aderare ale Ucrainei şi Georgiei la Summitul NATO de la Bucureşti din aprilie 2008.
Apropo de Germania, puteţi citi un interviu jenant al fostului cancelar Schröder despre situaţia din Caucaz.

Italia de asemenea este lipsită de intransigenţă cu privire la Rusia, în vreme ce Noua Europă – ţările din Centrul şi Estul Europei – sunt adeptele unei linii mai agresive faţă de Rusia.
Marea Britanie, cel puţin la nivel de MI5, şi-a revizuit complet politica faţă de Rusia în urma incidentului Litvinenko.
În afara terorismului şi proliferării nucleare, Rusia este considerată a treia ameninţare la securitatea Angliei.

Există totuşi o linie tradiţional prudentă a europenilor faţă de Rusia, a nu stârni gigantul rus, a nu irita Rusia etc. cu privire la arsenalul nuclear şi dependenţa energetică.
După sentimentele est-europene, orice atitudine NATO cu privire la Rusia este prea blândă în condiţiile în care Europa îşi riscă securitatea energetică, iar o atitudine conciliantă poate încuraja la alte agresiuni.

6.America aliată a Georgiei a părut destul de ezitantă în a risca o confruntare cu Rusia în Caucaz. În afara discursurilor, a lobby-ului mediatic şi demararea ajutoarelor umanitate, SUA şi-a arătat limitele puterii sale de reacţie şi viziunea îngustă asupra micro-conflictelor.

7.Observaţii pe marginea conflictului:
– operaţiunea rusă a fost îndelung plănuită. O asemenea ofensivă terestră şi aeriană nu poate fi pusă pe roate în câteva zile, mai degrabă în câteva săptămâni sau chiar luni.
– există o idee greşită că Mikheil Saakashvili s-a pripit în intervenţia armată. Au existat destule provocări anterioare conflictului, iar dacă nu se întâmpla acum, Rusia tot va fi găsit motive de intervenţie militară.
– m-a bucurat vizita preşedinţilor Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Ucrainei şi Poloniei la Tbilisi în semn de solidaritate. Bush n-a ştiut să ofere un asemenea semnal, deşi simbolic vorbind, există un bulevard in capitala Georgiei care îi poartă numele.

8.Propagandă a existat de ambele părţi. Georgia a reuşit să atragă atenţia comunităţii internaţionale asupra problemelor regiunii, Saakashvili a apărut zilnic la CNN cu declaraţii alarmiste într-o engleză curată.
Rusia nu a mizat pe o imagine de băiat bun, a dorit să impună respect şi teamă.
Au accentuat pagubele civile din capitala Osetiei de Sud şi, deşi au anunţat de câteva ori că se retrag, şi-au folosit răgazul pentru a distruge cât mai mult din infrastructura militară si economică a Georgiei.
Un exemplu de propagandă care mi-a sărit în ochi a fost oraşul Gori. Unii au spus c-a fost bombarbdat masiv de avioane ruseşti, alţii că este aproape în întregime distrus, în timp ce ruşii şi-au prezentat propria versiune.
Presa rusă a reactivat deja tiparele sovietice care vedeau în orice conflict o instigare a SUA.
Alte mostre de propagandă: 1, 2.

9.Probleme ruseşti. Sprijinind independenţa celor două provincii, Rusiei îi va fi greu să justifice ce nu oferă acelaşi tratament Ceceniei, Inguşeţiei şi altor republici musulmane din interiorul Federaţiei Ruse.
Moscova îşi epuizează treptat capitalul de credibilitate în rândul lumii şi riscă o izolare diplomatică.
Poate că o intervenţie armată prezentată în cheie naţionalistă deturnează atenţia de la probleme sociale şi economice ale Rusiei, însă cu siguranţă nu le rezolvă.

10.Implicaţii pentru Estul Europei
.
Azi Georgia, mâine Ucraina. Georgia trebuie să fie un exemplu pentru toate ţările din fosta zonă de influentă sovietică şi nu ar fi de mirare ca în curând Moscova să instrumenteze forţe patriotice care să justifice o intervenţie rusească în sudul şi estul Ucrainei (populaţie majoritar rusă).

Odată cu angajamentele NATO pentru securitatea Europei de Est, Rusiei îi vine mai greu să intimideze ţările baltice, Polonia – care s-a grăbit să accepte amplasarea scutului anti-rachetă – sau Ucraina, însă presiunile şi ameninţările nu vor înceta.
Trebuie creat un model de securitate pentru a preveni ca scenariul georgian să se repete în Crimeea sau în Transnistria, iar impresia mea este că Rusia este o parte a problemei, iar nu soluţia.

Am fost uimit să văd comentarii naţionaliste pe bloguri ruseşti, viziuni anti-occidentale dezbătute pe Youtube (aici) şi multă manipulare de o parte şi de alta.

O vorbă mai veche spune că Rusia nu poate avea la graniţele sale decât vasali sau duşmani, să fie oare adevărată?

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 0 Flares ×

24 thoughts on “Să ne uităm în Caucaz

  1. zbucium

    zbucium
    Adrian, iti dau 3 exemple de tari si raspunde tu, asta desugur, daca ai timp, cit de mult se aseamana cu Rusia
    1. USA
    2. JAPONIA
    3. ISRAEL
    am pornit de la intrebarea ta retorica vis-s-vis de Rusia si vecinii ei.

    Reply
  2. Pingback: Adrian Ciubotaru: filosofie pe blog | FocusBlog

  3. aldracu

    Cum, si cuvantul cheie ‘conducta’ unde’i? Da’ de antrenamentele primite de armata Georgiei de catre USA si Israel, care s’au sfarsit pe 31 Iulie 2008, nimic?

    Da de paralela cu Cuba, nimic? (de faptu’ ca US, in nevoia disperata de a asigura resurse, forteaza vasalitate in locurile strategice, care ajung pana la granitele Rusiei).

    Da’ de faptu’ ca NATO e folosit ca instrument de asigurare a resurselor pt. US, nimic?

    Da’ ca’n vest, desi Bush a dat prima declaratie ca “reactia Rusiei e disproportionata”, orice canal de stiri zicea ca Rusia invadeaza Georgia, fara sa se’ntrebe reactie la ce? a fost nevoie de 2 zile, digg.com, bestcyrano.org, real news network etc. sa devina lmpede care a fost ordinea factuala. E vina Rusiei ca stie ce se manareste la granitele ei?

    Ca sa poata asigura resurse pe termen lung, si in conditiile in care energiile alternative inca n’au prins teren semnificativ, US are nevoie d’un razboi rece de acoperire. Si toti prostanii pun bot.

    Concluzia mea e ca EU trebuie sa se retraga din NATO, si sa’si defineasca propriile prioritati si politici, de aparare sau altfel.

    Concluzia mea e ca EU trebuie sa se retraga din NATO si sa’si defineasca o politica autonoma de aparare.

    Reply
  4. aldracu

    A, si nimic despre faptu’ ca republicanii (adica cei ce’i finanteaza) au nevoie de incidente cu oricine sa’si mai extinda mandatu’ devenit extrem de improbabil acasa?

    Reply
  5. Adrian Ciubotaru Post author

    “Conducta” n-am mai mentionat-o, caci ar fi fost un argument in plus pentru interesele Rusiei in zona. Rusia si-ar dori monopolul rutelor de tranzit, din acest motiv a ocupat portul Poti, din acest motiv a aruncat in aer un pod de cale ferata, din acest motiv este pur si simplu iritata de Georgia etc.

    De acord, că presa americana a fost intoxicata, insa daca te uiti pe russsiaprofile.org, pe http://en.rian.ru sau kommersant.com, ai sa te crucesti de retorica ruseasca resentimentara, paranoica si tipica anilor Razboiului Rece.

    De faptul ca Georgia a fost indelung provocata si sicanata, de ce nu ne-am gandi?

    E posibil ca acest conflict sa fi fost incurajat de SUA, desi unii oficiali au declarat ca avertizasera Georgia sa nu atace.
    Observ ca McCain a crescut in sondaje, iar daca in urmatoarele luni situatia internationala se tensioneaza, sunt sigur ca republicanii vor castiga din nou.

    Ar fi o catastrofa ca SUA sa se retraga din NATO. Europenii nu doar ca nu se pot apara singuri, insa sunt al naibii de divizati. Italia, Germania, Franta sunt tari extrem de fluide in relatia lor cu Rusia si par dispuse la mai multe concesii decat cele din Estul Europei.

    Cum poti justifica pozitia Rusiei care intervine in numele cetatenilor ei (creati artificial prin pasapoartele oferite), ca apoi sa doreasa sa acorde independenta celor doua provincii. Ori iti aperi cetatenii, ori doresti sa le oferi independenta?

    Ai rabdare doar sa vezi ce se va intampla cu Ucraina in viitorul apropiat.

    O pozitie concilianta fata de Rusia nu va face decat s-o incurajeze.
    Prefer Marea Neagra un “lac Nato” decat unul rusesc.

    Reply
  6. aldracu

    Eu vad ca US e disperata sa umble la (noua) conducta. Ca’s doua. Una’i prin Rusia, si una prin Georgia.

    Daca Georgia stia ca Rusia e preocupata de noua conducta, de ce a provocat Rusia? De ce au invadat South Ossetia (la adapostu’ jocurilor olimpice), ca ala era teritoriu declarat independent din ’90.

    Au tot dreptu’ sa fie resentimentari rusii, cand era problema cu Cuba, sa fi vazut cum faceau americanii.

    US nu s’ar retrage din NATO nici s’o scuipi; ar pierde un instrument important de manipulare, daca nu de colaborare armata. EU insa are datoria sa se gandeasca la probleme existentiale, s’alea n’au treaba cu US.

    Chestia cu nerecunoastrea internationala si pasapoartele artficiale is ambele creatii artificiale ale vestului: d’aia n’au recunoscut astia South Ossetia, e aceeasi politica pe care colonialistii vechi au facut’o: trage granite artificiale s’apoi alimenteaza conflictele s’ai si tu treaba prin zona. Vesticii n’au interes sa recunoasca aia sau ailalta, daca’i rost de o parghie politica. Pasapoarte artificiale: numa’ vestu scoate pasapoarte naturale?

    Cele doua provincii sunt independente deja de la desfiintarea URSS. Apararea cetatenilor e intotdeauna un pretext politic.

    Cat despre Ucraina, ce sa mai am rabdare c’am vazut ce s’a’ntamplat cu estu’ europei. Mi’e clar ca US are nevoie d’un razboi mai putin costisitor adica rece si are nevoie sa arate un inamic comun pt. asta. Si “Noua” Europa pune bot.

    De unde nevoia de o pozitie din partea EU. Georgia a atacat S Ossetia si Rusia a replicat. Ce are EU de discutat aici? Nimieni din zona aia nu face parte din EU. EU e tras in asta de US.

    Reply
  7. aldracu

    Cat despre lac. De ce’l preferi NATO? Eu l’as prefera EU daca as avea vreun drept, pana una alta lacu apartine celor ce’s pe margine.

    Cat despre preferinta NATO iaca aici un interviu revelator:
    chss.montclair.edu/english/furr/research/litrossiainterv0608_eng.html

    Reply
  8. Adrian Ciubotaru Post author

    SUA si UE sunt disperate dupa noi conducte, e normal, de vreme ce Rusia le detine pe toate celelalte si le foloseste ca mijloc de presiune.

    Cele doua provincii s-au declarat independente, insa nu sunt recunoscute de nici o tara (nici macar de Rusia). Daca sunt independente, de ce Rusia a motivat ca-si apara proprii cetateni?

    Din perspectiva Georgie – tara recunoscuta – cand pe teritoriul tau ai forte rusesti de “mentinere a pacii” si sub aceasta acoperire se emit pasapoarte rusesti si se numesc oameni pro-Moscova in administratiile locale, cum te-ai simti?

    UE are multe de discutat in zona de vreme ce securitatea energetica ii este periclitata?
    Acum Rusia se joaca, are preturi diferite la gaze pentru Ucraina, Romanie, Polonia, Germania sau Franta. In functie de fermitatea discursului, preturile cresc.

    Atata vreme cat modelul economie occidental e mai viabil, e de preferat UE decat Rusia. Sunt de preferat garantii NATO de securitate decat eventualitatea ca Rusia sa stabileasca regulile jocului.

    Rusii ar fi fost mai destepti daca preluau modelul chinezesc. Economie in boom si politica autoritara.

    Da, am citit. Sunt satul de expresia “sfera de influenta traditionala a Rusiei”. De unde pana unde? Centrul si Estul Europei n-a fost “rusesc” decat 40 de ani. In perioada interbelica, zona era garantata militar si economic de Franta si Anglia, iar mai tarziu de Germania.

    Nu neg ca politia SUA a fost abrupta fata de Rusia – de exemplu, prin admiterea in NATO a tarilor baltice, a Romaniei, a Bulgariei etc, insa prefer un ton mai categoric in locul jocurilor de compromis.
    A fost nevoie de interventia SUA pentru ca Europa sa indrazneasca sa-si impinga institutiile catre Est.
    Normal ca Rusia este frustrata, in fara de jocul resurselor, economia rusa este extrem de fragila. Produse necompetitive, monopoluri cat cuprinde si contracte de armament cu tari “ciudate”.

    Reply
  9. Adrian Ciubotaru Post author

    speranta mea este ca interdependeta economica – asta a fost si speranta de cand cu “sfarsitul Istoriei”, nu-i asa? – va prevala in fata unui conflict deschis de proportii.

    Reply
  10. aldracu

    “modelul economic occidental e mai viabil”, mda; pai stii de ce intra EU in criza, nu? si stii de ce US e in pragu nationalizarii principalelor institutii de finantare pt. case? modelul occidental pare viabil cata vreme confisca resurse si ocupa tarile care le detin. modelul economic occidental nu e viabil pt. alde tine sau alde mine, e viabil pt. altii, putini, care se muta ca ţânţaru’.

    Georgia e vecina cu Rusia. Nu e normal sa discute cu Rusia ce si cum, in loc sa se’nvarta de scandal?

    Probabil asa zic Rusii despre pasapoartele pe care le dam noi la moldoveni. Ce treaba are NATO sau EU sau US aici?

    Cu chinezii, stai ca au si aia o noua stanga, is cei care s’au prins despre ce’i vorba de prin ’90 deja.

    Sfera de influenta a oricui is vecinii. De cand e estu-europei, sau georgia, mai vecina cu US? Europa e vecina cu Rusia, Atlanticu’ si Mediterana.

    Rusia se joaca cu resursele pt. ca le are. Europa, daca vrea sa ramana un “model economic viabil”, trebuie sa’si creeze resurse proprii sau sa’si modifice modu’ de viata. De unde ideea ca tot prostu poa’sa’si ia masina si sa consume petrol de pomana la pret de razboi permanent.

    “Produse necompetitive, monopoluri”: Bechtel face autostrada in Romania si doar ai citit cartea lu’ Perkins despre economic hitman. De fapt, chiar asa, dupa ce ai citit cartea aia, iti mai poti permite sa califici modelul economic occidental viabil? Inca iti mai e utila notiunea de Mare Neagra ca lac NATO sau rusesc?

    Coane, interdependenta economica e un cuc: daca tu ai resurse pt. viata ta, si eu nu am, mie nu’mi mai ramane decat sa te pacalesc ca’s plin de idei ca sa’mi dai resursele alea, ca io sa le impachetez frumos si sa ti le vand inapoi. Alternativa mea reala e sa’mi caut un model pt. care am resurse, si sa le schimb cu resursele tale daca accepti.

    Istoria, in special asta rapida, moderna, e istoria resurselor.

    Reply
  11. jez

    da, ca si Alexandru pleca la razboi din orgoliu. Istoria o fac elitele dintotdeauna, si nu tin minte sa fi alergat cineva dupa copite de cai morti, normal ca e vorba de resurse. Razboaiele nu mai pot avea loc decat in zone mici de conflict, unde se mai poate folosi armament conventional. Intre cei mari e loc doar de tratative sau de nimic. Nu se pot juca dea cine da primul cu bomba, raman doar negocierile pe resurse si teritorii, piete, terenuri
    “de joaca” etc.
    http://www.adevarul.ro/articole/rusia-ameninta-din-nou-cu-folosirea-armelor-nucleare/338548
    In acelasi timp, trebuie alimentata putin si mass media, ca sa fie si populimea la curent cu starea de tensiune, sa fie in alerta, sa se creeze niste tabere, sa se alimenteze niste conflicte/resentimente, care sa dea senzatia unor Spectatori ca ar putea fi oricand Actori. Sa fie lumea in garda. Sa ti se para Normala o atitudine belicoasa, cand de fapt starea fireasca e cea de Pace. Sa te Obisnuiesti cu ideea ca ceva undeva se poate intampla oricand si oriunde.
    “This is not a drill”.

    Hai sa ne trezim. Ceea ce se vede e doar ce vor ei sa se vada. Istoria vazuta e istoria “facuta”.
    Fiecare are dreptul la o parere. Ce pacat ca ipotezele fiind false sau insuficiente, concluziile nu pot fi decat incorecte.

    Reply
  12. jez

    @al dracu

    s-au descoperit jde de energii alternative, majoritatea ne-ar da pe spate, dar nu are nimeni interes ca ele sa se faca publice.
    cine s-ar mai juca cu jucariile cu care se juca pana acu?
    farfuriile zburatoare nu merg cu gaz lampant, iar prototipurile exista inca din WW2.
    cine face vanzari (eu nu) stie ca tre sa Creezi nevoia si atunci vinzi. criza petrolului si resurselor e alimentata artificial.
    energiile alternative nu vor fi niciodata bagate in seama. e ca si cum am ajunge pe alta planeta. ne-ar da peste cap tot puzzle-ul asta marasmatic cotidian.

    Reply
  13. aldracu

    brava jez, drept zici despre istoria (contra)facuta.

    s’adaug, reformulez, ici’sa:
    ca “elitele”‘si fac circu’ pe resursele populimii; populimea aici fiind aia care’s tocati la cap ca munca (pt altu’, incidental) innobileaza, tre’sa puiasca 2 sclavi de caciula si sa faca macar un imprumut la care sa plateasca juma’ de viata; le zice bine si Steppling asta: http://www.bestcyrano.org/cyrano/?p=1092

    io n’am vazut/intalnit elite fara ghilimele.

    unele “elite” chiar se baga la energii alternative (alde pickens, iaca http://www.pickensplan.com ), da pe mine ma seaca motivu’ lor: nu pen’c’asa’i sanatos la cap, ci pen’ca poate iese banu’ major si se face si mai “elita”, iar populimea si mai populime.

    Reply
  14. aldracu

    da Jez, se cheama “managed reality” (J. Steppling) si consta in : “The populace internalizes the accepted comic book narrative; the rich are rich because they are virtuous, and the poor are poor because they are stupid.”

    Reply
  15. jez

    @

    da, cam asa.
    oricum,sa nu ma intelegi gresit. cred in necesitatea de a avea un lider. trebuie sa existe o ierarhizare, dar ea trebuie sa fie (ideal) nepartinitoare, si teoretic sa lase loc oricarui muritor sa aiba acces (in mod ipotetic) in top. dar criteriile de selectie inca nu le-am descoperit. cred ca ar trebui sa fie un cumul de intelepciune, experienta, spirit empatic, blandete si “intelegere a tuturor lucrurilor la un nivel mult superior celui uman, dar neuitand sa fie in acelasi timp atat de…uman”. un fel de HUMAN-ET 😉

    a gandi ca “nu esti printre noi pentru ca esti dobitoc, ca daca erai destept erai printre/ca noi, cei bogati” mi se pare obtuz.

    dar in egala masura, nu imi plac oamenii saraci care sunt invidiosi pe bogatia altuia in cazul in care aceasta s-a facut pe munca, sau pe o specula care nu a vatamat cu nimic un alt individ (cam greu). in ideea de a da celui ce i se cuvine, ce se cuvine.

    dar deja divagam. rau. 🙂

    Reply
  16. jez

    “the rich are rich because they are virtuous, and the poor are poor because they are stupid”

    daca ar fi sa credem in teoria ca realitatea ne-o cream singuri, atunci rich are rich because they’ve dreamed of being rich, poor are poor because of their lack of imagination 😉

    Reply
  17. aldracu

    despre nevoia de lideri:

    am descoperit de f’o 3jde ani ca liderii nu’s necesari ce sa mai zic de suficienti. modelu’ la care ma gandesc e colaborativ, cu delegati pe post de coordonatori.

    alta hiba a istoriei e ca din delegati, rasar “lideri” prin autopropulsie. s’uite’asa ai 10 manageri si unu care face treaba.

    asta vine de la alta minciuna: munca se plateste, da’ riscu’ si mai si. fals. riscu’ nu’nseamna nimic, sau, cand e sa te uiti la fizica riscului, intelegi ca cel ce risca, incearca sa vanda probabilitati. s’asa’i tentatia mare sa minti natural, d’apoi s’o mai si platesti.

    Reply
  18. aldracu

    realitatea (proprie), chiar daca nu suntem niciodata singuri la crearea ei, avem ponderea cea mai importanta, ca’i centrata pe individual. ok.

    daca ala bogat viseaza sa fie bogat n’are decat sa fie bogat.
    da’ asta n’o face o valoare pt. mine, s’atunci imaginatia mea nu sufera de lipsa bogatiei.

    intr’adevar, cei mai slinosi oameni is aia saraci care viseaza bogati. e socialistu’ care’i socialist pen’ca n’are si el casa pe faleza, nu pen’ca’ntelege ca individu’i o distributie cu coada sub vecini.

    la capitalist e simplu, vrea si el mai mult, de unde si saracia imaginatiei, cum ca mai multu’i de dorit/visat: dovada tragi-comica obezimea din amerika.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.