Ridicolul este o situaţie creativă

0 Flares 0 Flares ×

Multor oameni li se pare ridicol să spună banalităţi. Rectific, mulţi oameni nu se simt confortabil să ştie că ei înşişi spun banalităţi. Nu se simt confortabili pentru că o asemenea postură nu se potriveste cu o imagine de sine deja formată.

Mulţi oameni fug de ridicol pentru că ridicolul este pentru ei aceeaşi încercare inconfortabilă. O situaţie socială în care ceilalţi te privesc cu blam activându-ţi frica de respingere.

Ridicolul este o situaţie creativă în care cineva are curajul să-şi provoace imaginea de sine. Atunci când ne provocăm imaginea de sine se produce schimbare, simţim cum creştem. Desigur, nu orice provocare a imaginii de sine provoacă mântuire. Şi un viol atentează la imaginea de sine şi nu are aceleaşi beneficii creative.

De multe ori este un act de modestie să îţi permiţi luxul de a spune banalităţi şi chiar prostii. De multe ori este un act de decenţă să nu încerci să fii nostim, isteţ sau profund (chiar dacă îţi iese). De multe ori, dacă îţi este cel mai la îndemână să fii ironic, de ce să alegi calea cea mai uşoară?
Care îţi sunt provocările dacă alegi ceea ce-ţi este cel mai la îndemână?

Să nu înţelegem că-i bine să spunem prostii cu orice preţ la fel cum nu este indicat să ieşim din zona de confort cu orice preţ. Nu trebuie să consumăm energie cautând ridicolul, dar nici nu merită să consumi energie şi timp fugind de situaţiile care în mod potenţial sunt creative.

Când păşim în zona ridicolului principiile sunt primul semnal de avertizare a disconfortului. Deşi principiile ascund de multe ori temeri pe care evitam să le înfruntăm, ele ne pot proteja doar prin frânare, nu prin accelarare. Sunt o raţionalizare slabă a daimon-ului socratic: îţi spun ce să nu faci, niciodată nu te învaţă ce să faci în mod real.

Ridicolul este în strânsă legătură cu creativitatea (are loc într-o situaţie de disconfort), cu modestia (este modestie să-ţi accepţi posibilitatea de-a spune banalităţi şi prostii) şi cu dezvoltarea personală (ne testăm principiile, ne înfruntăm temerile).

Ridicolul este o suspendare temporară a normelor sociale, iar de aici vine şi senzaţia că riscăm respingerea celorlalţi. În acelaşi timp, nu trebuie să uităm că normele sociale sunt reglate pentru media acceptată de o comunitate la un moment dat. Normele sociale (unele sprijinite prin mijloace legale şi punitive) ne protejează şi ne feresc de dezastre, însă de asemenea ne frânează în spatiul cald al mediocrităţii.
Nu spun că trebuie să dăm în cap oamenilor pe stradă doar pentru a transcende normele sociale şi a ajunge la creativitate şi dezvoltare personală. Nu aceasta este ideea, slavă Domnului!

Aroganţii au un foarte acut simţ al ridicolului, la fel cum îl au şi cei timizi (timiditatea este un atribut al orgoliului), iar experienţa mi-a spus întotdeauna că am mai multe şanse să găsesc oameni adevăraţi prin cei modeşti.

Nu există oameni care au încercat să se depăşească pe sine care să nu fi călcat în spaţiul ridicolului.
Într-o lume plină de laşi a fi curajos este ridicol. Într-o lume gri a încerca să aduci mai mult verde este ridicol.
Într-o turmă care se mişcă cu viteza celui mai lent este ridicol să accelerezi.

Este trist câtă energie consumăm pentru a părea normali şi în acelaşi timp este firesc acest lucru. Ne este teamă să ieşim din zona validată a normalului, iar a merge în genunchi consumă mai multe resurse decât mersul vertical.

Aşadar, a evita ridicolul înseamnă – de cele mai multe ori – a încerca să înaintezi în viaţă cu frâna de mână trasă.

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 0 Flares ×

21 thoughts on “Ridicolul este o situaţie creativă

  1. Anca

    E posibil ca nimeni sa nu fi comentat de frica de ridicol? Indemnul este “accelereaza”. Ori, de obicei, suntem precauti, chiar si in comentarii. Am accelerat. 🙂

    Reply
  2. Pingback: Pentru ce ai iesi in strada? « Agentia de Rating Politic. Blog.

  3. vaxaly

    aplicam iesirea din banal, apasam acceleratia si depasim turna chiar si cu frana de mana trasa, insa la un moment in aceasta ascensiune intalnim pe altii ca noi. probabil putin, dar intalnim si impreuna cu ei formam o comunitate (acum se poarta moda iesitului din banal, diferitului, a fi verde, etc). formand aceasta comunitate nu inseamna ca noi stationam? nu e posibil ca turma in mersul ei lent sa ne ajunga?
    inteleg ca iesim din starea aceea de ridicol spre ceva mai bun, dar dupa starea aceea exista o alta spre care sa doresc sa accelerez?
    pana la urma unde si de ce ne oprim?

    Reply
  4. Eduard - Social Arts

    Ridicol este un fenomen plin de semnificatii. Cand ma gandesc la o persoana care nu este in nici un fel ridicola, vad o persoana care se conformeaza mereu la reguli si la asteptari, care nu risca niciodata. Ceea ce este antiteza creativitatii. Nu-i de mirare ca aceasta calitate (creativitatea adica) este atat de cautata si atat de rara.

    Eduard

    Reply
  5. ghidulocatarului

    nu sunt de acord in totalitate ca cine evita ridicolul si inainteaza in viata…si ma refer aici cand ridicolul sunt autoritatile…pai daca le eviti vom deveni si noi tinerii niste marionete cu care se vor juca “dansii”
    eu as fi de parerere ca trebuie sa ii mai si ridiculizam un pic… putin cate putin generatiile vor intelege multe lucruri, vor avea alte pretentii…si “poate” vom schimba si noi ceva…sa fie mai bine..i

    Reply
  6. gabi

    Eu cred ca cei care spun banalitati (la cei autentici ma refer si nu la cei prefacuti si care vor sa atraga atentia cu orice pret) sunt oameni carora li se intampla anumite revelatii si atunci simt nevoia sa spuna despre chestia aia indiferent daca celor din jur li se pare ca e stiuta de la Adam si Eva;
    omului atunci ii pica fisa in urma vreunei intamplari din viata lui sau in urma intelegerii anumitor informatii la un anumit nivel.

    Si da, provocator articol.
    Din ce in ce mai multa hrana pt. spirit gasesc aici.

    Reply
  7. Stefan RADOVEANU

    A quoi sert le Parti socialiste?

    Voilà une question à laquelle il est devenu bien difficile de répondre…

    Face à un pouvoir sûr de lui et dans la parfaite lignée des gouvernements droits qui se succèdent en Roumanie depuis des années, pourquoi le psd n’a-t-il rien à dire et rien à proposer ?

    Peut-être tout simplement parce qu’il n’a plus le fond idéologique nécessaire pour pouvoir s’opposer à la droite.

    En privé, les responsables et députés psd ISTES ne cachent pas en effet leur admiration pour le gouvernement et le régime Basescu et tombent en pamoison devant la stratégie d’”ouverture” du président de la ROUMANIE.

    Sur le fond, la plupart des responsables socialistes n’ont pas grand-chose à redire au programme qu’entend développer le gouvernement.

    La campagne de mircea geoana avait déjà mis en lumière le flou abyssal du logiciel idéologique du PS.

    Dès lors, puisque le PSD n’a pas les ressources nécessaires pour pouvoir s’opposer sincèrement au gouvernement, il n’a plus grande utilité.

    Le PSD n’a donc pas les moyens d’incarner l’opposition. Il ne sert plus à rien, si ce n’est à nourrir quelques hiérarques locaux.

    Son délitement, auquel nous assistons chaque jour un peu plus, est une très bonne nouvelle pour le débat d’idées. La majorité de ses dirigeants actuels, partisans de geoana et en privé admiratifs du gouvernement, devraient dans un monde idéal rejoindre les rangs de PD L et cesser de tromper les Roumains en feignant l’opposition.

    Mais ce scénario ne vaut justement que dans un monde idéal. En réalité, on voit bien que geoana et ses amis s’efforcent comme toujours de refermer le couvercle, tablant sur une prochaine victoire dans les urnes pour faire oublier la nécessité de poser les vraies questions.
    C’est vraie,
    Le parti socialiste démocrate roumain change de logo!
    Désormais, ce n’est plus la rose mais un préservatif qui sera le symbole du psd.
    En effet, le préservatif tolère :
    1. l’inflation,
    2. vide les bourses,
    3. ralentit la production,
    4. détruit la prochaine génération,
    5. protége les glands
    6. et vous donne un sentiment de sécurité alors que vous vous faites baiser!

    Reply
  8. bostanu

    draguts post.sunt multi care se forteaza sa para normali si nu sunt ei. Iti citesc blogul de vreo 2 luni,dar abia acum observ ca suntem nascuti in aceeasi zi si luna,dar an diferit:).bafta in tot ceea ce faci

    Reply
  9. Pingback: Vă mulțumesc pentru 2010! | Adrian Ciubotaru

Leave a Reply

Your email address will not be published.