Dacă te întorci cu spatele către primărie (de altfel, o clădire modestă) și privești intersecția, Sfântu Gheorghe ți se va părea o comună ca oricare alta din România. O terasă într-o curte, câteva magazine, o stație de microbuze, oameni care stau pe la porți, oameni care vin pe drum, două-trei vaci păscând câteva petice de iarbă. Dacă îți rotești privirea, observi câteva blocuri, un debarcader și o secție de poliție pricăjită.

Impresiile rurale persistă chiar și atunci când, pe drum, întâlnindu-te atât cu oameni din partea locului, cât și cu turiști, ai senzația că ești, de exemplu, în 2 Mai.

După câteva sute de metri, venind dinspre centru, începi să simți […] Citeşte toată povestea pe pagina de Facebook Vodafone Buzz.

Pentru a citi cronicile celorlalţi bloggeri acreditaţi la ANONIMUL şi pentru a participa la concursurile zilnice, intră pe pagina aplicaţiei Cinefili în Deltă.