Brusc Iaşi

0 Flares 0 Flares ×

0-110

Pe tren cu Andrei Roşca şi Bobby Voicu. O experienţă unică în viaţa oricărui blogger. Mă simt onorat şi profund emoţionat de prezenţa celor doi titani.
În drum către Iaşi. Mă voi vedea cu câţiva foşti colegi de facultate şi cu câţiva prieteni. Nu aveam plănuită ieşirea asta până-n Iaşi, însă Bobby a reuşit să mă convingă să vin şi eu.
Acum Bobby mănâncă ca un – să folosesc expresia mamei – spart.
Andrei şi-a scos şi el scula de scris şi încearcă din greu (venele umflate de pe tâmplă sunt un indiciu cert) să simuleze inspiraţia. Noi – bloggeri cu state vechi – nu ne lăsăm păcăliţi de penajul lui Andrei.

Aseară eram la metrou la Unirii şi, mergând prin pasaj, mi-am propus să fiu atent la cei din jur. De regulă, merg cu gândurile mele uitându-mă drept înainte. De câteva ori la metrou m-am văzut cu Mihai după ce el m-a tras de mânecă. Neatenţia mea i se părea strigătoare la cer.
Aseară am încercat să fiu atent şi după câtiva metri de mers, eforturile au dat roade. L-am văzut pe Dragoş venind din sens opus și, neobsevându-mă, l-am tras de mânecă.

Andrei scrie cu căştile pe urechi, Bobby citeşte cu căştile pe cap.

Am schimbat câteva vorbe cu Dragoş şi, printre altele i-am spus că am apucat să citesc câteva zeci de pagini din Lorgean, cartea împrumutată de la el.
– Tipul e tot supărat pe viaţă şi încă e în Bucureşti.
Apoi ne-am salutat şi fiecare a plecat în treaba lui. Eu eram în drum spre… ştie Andrei Crivăţ mai bine.

Andrei a ameninţat că are chef de scris. Bobby citeste o revistă.
Am ajuns în Bârlad.

La 20 minute după ce mă văzusem cu el, mă sună Dragoş.
– Care era faza cu tipul ăla supărat pe viaţă din Bucureşti?

Prin tren se tot plimbă un tip la costum vechi albastru (ai impresia că a dormit în fân cu el). Ochelari de soare, agendă copertă la subraţ, căşti roşii la urechi. Agent SRI ar fi o ipoteză hazardată, sare peste tot din peisaj. Ce vă sugerează cuvântul agarici?

Andrei PDA, Bobby laptop, eu laptop. O privelişte curioasă pentru naşul care a trecut pe lângă noi oprindu-se câteva secunde.

Ieri, la conferinţă. Un student din Iași:
– Adrian Ciubotaru?
– Da
– Poţi să-mi dai un autograf?
– De unde te ştie Ciutacu?
Pe Bobby l-a bufnit râsul. N-a durat câteva minute şi câteva fete drăguţe de la Olimpiadele Comunicării au vrut să facă poze cu noi.
Ciudat, nu-i aşa?

Vreme frumoasă. Peisaj moldav. Intrăm în Vaslui.
Mituri despre bloggeri, discuţie.

Iaşi.

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 0 Flares ×

14 thoughts on “Brusc Iaşi

  1. Pingback: Andrei Rosca: My way » Blog Archive » IMTO Iasi - un succes

  2. serghei

    Ce amintiri faine in Iasi. 🙂 Desi a fost probabil cea mai dificila perioada din viata, inca se zburleste parul pe mine cand imi aduc aminte de iasi.

    cheers filo!

    Reply
  3. Pingback: Prin Clujul meu | Adrian Ciubotaru

Leave a Reply

Your email address will not be published.