Avem şanse, nu certitudini

30 Flares 30 Flares ×

Există o legătură între existenţa unei biblioteci cu cărţi într-o casă şi nivelul de educaţie pe care copiii respectivei familii îl pot ajunge. Nu este o legătură cauzală, însă – statistic vorbind – copiii care cresc cu o bibliotecă în casă au mai multe şanse de realizare în viaţă.

Statistic nu înseamnă cauzal, la fel cum nu înseamnă “în mod necesar”, însă statistica este foarte utilă de multe ori. Statistic, cei care iau antibiotice se vindecă mai uşor în urma unei răceli decât cei care nu folosesc antibiotice. Dacă există un aparat de diagnostic care în mod statistic depistează o boală gravă în stadiu incipient, atunci acest aparat ar trebui achiziţionat de fiecare spital.
Statistica este despre şanse.

O bibliotecă în casă creşte în mod statistic şansele, însă cauzele directe ale viitorului copilului se află în oferta părinţilor şi a mediului social. În cazul părinţilor, problema e mai puţin simplă decât pare. Copiii sunt influenţaţi de ceea ce sunt părinţii şi mai puţin de ceea ce fac părinţii. [Părinţii sunt mai mult decât meseriilor lor]

O bibliotecă în casă reprezintă ceea ce sunt părinţii (oameni cu anumite preocupări, standarde şi proiecţii) şi mai puţin ceea ce fac (ingineri, doctori, profesori, croitori).
Prezenţa unei biblioteci într-o casă – fie şi din snobism – spune povestea proiecţiilor pe care părinţii le fac asupra copiilor, iar aceste proiecţii vrând-nevrând influenţează copilul.

Pe lângă părinţi, a doua mare variabilă este mediul social în care copilul se învârte. Vecinătăţile contează (şcoala, cartierul, blocul). Statistic vorbind, un cartier bun, o stradă bună oferă mai multe şanse unui copil. O şcoală bună – de asemenea tot în mod statistic – înlesneşte un tip de aşteptări care poate accelera educaţia unui tânăr.
Dacă îţi trăieşti copilăria într-o zonă bună nu vei ajunge în mod obligatoriu o poamă bună în viaţă, însă cu siguranţă ai mai multe şanse.

S-a observat că diferenţa între copiii dintr-o clasă nu se reglează în timpul şcolii, ci mai ales în afara ei. De cele mai multe ori, diferenţa dintre performanţele şcolare este dată de ceea ce face elevul în afara orelor, în ce mediu şi în ce familie trăieşte.
Dacă un copil îşi petrece vacanţa de vară într-un ghetou, iar un alt copil şi-o petrece într-un mediu social echilibrat, diferenţele lor se vor vedea în anul şcolar viitor (deşi anul trecut aveau performanţe comparabile).
Ceea face copilul în vacanţe contează mai mult decât ceea ce face copilul la şcoală, la fel cum de multe ori performanţele noastre profesionale depind enorm de mult de ceea ce facem în timpul liber.

Dacă părinţii sunt modele în societate, dacă biblioteca este imensă, dacă şcoala şi anturajul social sunt ireproşabile nu înseamnă în mod cert că viitorul adult va ieşi un geniu, un mare om şi un mare caracter. Unii, după cum vedem în jurul nostru, le au pe toate şi tot puslamale ajung.
Niciuna dintre aceste variabile nu oferă certitudini, însă oferă destule şanse şi pentru fiecare dintre aceste şanse merită să ne luptăm.

Revenind la biblioteca din casă, dacă prezenţa ei (ca reflectare a ceea ce sunt părinţii) creşte şansele unui copil, atunci în mod cert merită recomandat ca fiecare familie să-şi cumpere din puţinul ei o bibliotecă cu cărţi. Dacă mai multe cărţi înseamnă mai multe şanse, atunci să fie mai multe cărţi!

De asemenea, nu există o legătură cauzală între performanţele unei firme şi prezenţa unei biblioteci, însă dacă există o bibliotecă într-o companie, cu siguranţă sunt mai multe şanse ca productivitatea să fie mai mare.
La fel, nu există o relaţie cauzală între moralitatea unei persoane şi vastitatea lecturilor sale, însă în mod statistic – adică lucrăm tot cu probabilități și contexte – cei care citesc tind să respecte mai mult anumite norme morale decât cei care nu citesc. Dacă lectura oferă o cât de mică şansă pentru a deveni un om mai bun, atunci agaţă-te de aceasta şansă şi citeşte!

Dacă o carte oferită are o cât de mică şansă de-a pica în mâinile potrivite, de a lumina şi de bucura pe cineva, atunci cu siguranţă merită să împarti nu mii, ci milioane de cărţi.

articol publicat inițial pe andreicrivat.ro

30 Flares Twitter 0 Facebook 30 30 Flares ×

5 thoughts on “Avem şanse, nu certitudini

  1. Ciprian

    Cel putin jumatate din ce-ai scris e neadevarat si poate fi contrazis cu argumente. Poate am sa gasesc timp s-o fac. Una e sa sune bine un articol si alta e sa fie si adevarat, nu sa aiba doar o bruma de adevar.

    Reply
  2. Anda

    Foarte frumos zis. Pe mine m-au pasionat dintotdeauna cartile si, cand eram mica, neavand prea multe de facut, mai scoteam cate una din biblioteca (destul de mare). Acum ma gandesc ca ar fi cazul sa le multumesc parintilor pentru biblioteca langa care am crescut.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.