Nu mai condusesem în afara ţării şi eram uşor speriat de tot felul de gânduri. Treptat, toată treaba s-a demitizat. Mai mult, am început să cred că ai o viaţă mai bună ca şofer pe şoselele din Ungaria sau Italia decât pe cele din România.

Am trecut graniţa la 21:30 şi până la 5 dimineaţa am condus cu rândul în mod continuu. Am oprit la o cafea sau la un sandwich la câteva benzinării, dar spre dimineaţă oboseala devenise apăsătoare.

În Ungaria, majoritatea maşinilor care ne-au depăşit cu viteza peste limitele legale erau cu numere româneşti. Citeşte mai departe dineuropa.ro