Metafizica "ţăranului" din Spania

1 Flares 1 Flares ×

[“Ţăranul” din Spania poate fi văzut pe pagina lui zoso]

În 1678, în Paris, un om şi-a omorât un vecin după ce acesta din urmă a spus despre apartamentul său că este lipsit de gust.
În 1702, în Florenţa, un literat a sfârşit prin a-şi ucide vărul care-l acuzase că nu-l înţelege pe Dante.
În Franţa începutului secolului XIX doi ofiţeri s-au duelat în urma litigiului cu privire la proprietatea unei pisici.
În Spania secolului XVII se estimează că 5000 de oameni şi-au pierdut viaţa în urma vreunui duel.

Ce înseamnă toate acestea?
Duelul este incapacitatea de a crede că statutul meu este o problemă care mă priveşte doar pe mine. Cu alte cuvinte, nu pot să mă accept în proprii ochi, dacă cei din jurul meu mă gasesc rău, dezonorabil, laş sau efeminat. Respectul de sine este reglat de valoarea pe care ceilalţi mi-o acordă aruncându-mă într-o totală vulnerabilitate faţă de dispreţul şi dezaprobarea acestora. Dincolo de toate acestea, duelul este un exemplu perfect al disponibilităţii noastre emoţionale faţă de chestiunea propriului loc într-o comunitate.

În vara lui 1959, vicepreşedintele american de atunci, Richard Nixon a făcut o vizită la Moscova pentru a fi prezent la deschiderea The National American Exhibition. “Vedeta” expozitiei a fost o replică în mărime naturală a unei locuinţe a americanului mediu care era dotată cu doua băi, încălzire centrală, un televizor în living, o bucătărie cu maşină de spălat, uscător şi frigider. Presa sovietică şi-a aratat suspiciunile vizavi de această piesă de propagandă care ar demonstra luxul material în care un american de rând ar fi trăit.

Miza expoziţiei era revelarea efectelor progresului material susţinut de capitalismului. În acelaşi ton, când Franklin D. Roosevelt a fost întrebat ce carte le-ar oferi sovieticilor pentru a înţelege beneficiile societăţii americane, acesta a nominalizat The Sears Catalogue. A fost nevoie de o revoluţie industrială, câteva secole de progres tehnologic pentru ca omul de rând din societăţile occidentale să transforme luxul în decen, iar decenţa în necesitate.

Aceste două exemple se întrepătrund într-o societate contemporană care se dorește una a bunăstării în care decența este din ce în ce mai mult legată de bogăție, iar sărăcia devine din ce în ce mai indecentă, mai deranjantă pentru statutul personal. O societate complexă care se dezvoltă în direcția unei meritocrații economice tinde să atașeze bunăstarea materială de moralitatea individuală (a fi sărac ridică suspiciuni).

Confortul tău financiar este un rezultat al moralității tale. Totuși, istoria luxului, mai degrabă decât goana către lăcomie este derularea unor traume emoționale. O dată cu creșterea nivelului de trai s-a simțit creșterea anxietății cu privire la statutul propriu (realizări, venituri) ce s-a mulat extrem de bine pe nesiguranța congenitală pe care o are oricare individ cu privire la valoarea proprie. Păstrăm în noi înșine cea mai largă paletă de opinii divergente cu privire la caracterul nostru. Suntem în permanență îngrijorați și interogăm neîncetat locul pe care îl ocupăm în lume.
Toate acestea se reduc la constanta culturală de a fi iubiți. Așadar, dragostea ar fi suprema matrice prin care ne legitimăm identitatea și statutul propriu. Nu există iubire care să nu ne facă încrezători în forța noastră umană.

De ce ţăran?
Pentru că un reprezentant al unei comunităţi tradiţionale şi conservatoare trăieşte în universul cultural unde onoarea şi statutul sunt reglate în proportie covârşitoare de accepţiunea celorlalţi. Unde invidia depăşeşte grupul de referinţă obişnuit în mediul urban către întreaga comunitate. În termeni post-industriali, ţăranul este acela care se reazămă prea mult pe sentimentul accepţiunii din partea celorlalţi, este acela care se descoperă extrem de vulnerabil faţă de dispreţul şi dezgustul ce vine din partea semenilor.

De ce ghilimelele?
Pentru că meritocraţia implicită a societăţii actuale are ca ecou dorinţa de a exporta bunăstarea materială drept ilustrare a calităţilor morale, ca dovadă a legitimităţii personale, a valorii proprii.

În filmuleţul cu pricina ce avem?
Un ţăran care îşi însuşeşte stângaci un instrument modern (posesiunea materială, luxul) de statuare a puterii. Învârtirea în faţa propriei posesiuni (Audi A6) şi accentul pe “recunoaşterea” numelui în acte (actele, ce chestie…) aminteşte de masturbare. Forţa discursului său denotă nu doar frustrarea personală (prietenii mei care au râs de mine…), ci şi una culturală. Alegerea maşinii nu a depins doar de un etalon “rural” al bunăstării (un Opel Vectra ar fi fost de-ajuns), ci şi din sentimentul de compensare faţă de o bunăstare urbană indiviată (unde maşinile Audi, BMW sau Mercedes sunt mai încărcate simbolic de putere şi prestanţă).

Astfel, modernitatea lui (orbecăită ce e drept) este faptul că raportarea statutului său nu are doar sensul comunității sale trecute (“prietenii” mei), ci se indreaptă și către mediul prezent (o mașină Audi A6 nu este accesibilă oricăriu spaniol mediu). Mai mult, o altă trăsătură modernă este câștigarea legitimității sale morale cu o posesiune dublată de calitatea de a fi părinte (cred că această mașină este a cuiva care are copil mic).

Mai mult, modern este snobismul său: accentul rigid și ostentativ pe o scară de valori, încercarea de echivalare a clasei sociale cu virtuțile morale (care te recomandă spre a fi iubit). De asemenea, modernă este și ironia sa către viitoarea sa asistență.
Așadar, tot ce este amuzant, ridicol și stângaci în acest filmuleț este de sorginte urbana, dacă se poate spune astfel. Trist este valoarea unei lumi rurale care încearcă să devină vizibilă prin mijloace adoptate artificial (mijloace urbane), este imposibilitatea de a transforma statutul în decenţă.

Ce este reprezentativ in acest filmulet?
Este banalul şi simplul fapt că toţi facem la fel (cu mai multă sau cu mai puţină îndemânare). Cu toţii, în mod inconştient, încercăm să ne exportăm posesiunile materiale ca branduri ale valorii noastre personale care ne-ar recomanda respectului şi iubirii celorlalţi. Este simpla încercare a de cosmiza spatiul şi lucrurile din jurul nostru: tot ce ne înconjoară devine simbol al puterii proprii de vreme ce lucrurile au fost ordonate de munca şi meritul nostru.

În asemenea cazuri ar trebui să râdem cu jumătate de gură ca în faţa unei poze în care ne privim mai mici şi mai ridicoli. De cele mai multe ori, vizibilitatea prostiei nu deranjează doar în sine, ci şi prin concurenţa cu invizibilitatea noastră.

1 Flares Twitter 0 Facebook 1 1 Flares ×

38 thoughts on “Metafizica "ţăranului" din Spania

  1. mack

    tuvia: dacă nu cumva e unchiul lui bobby… 😉
    sh: şi cum ne-ar destabiliza oprobiul grupului dacă am veni cu sacoşa? şi ar mai sta grupul cu noi, sau ar opta pentru membri cu valori ‘morale’ care să-l securizeze?

    Reply
  2. cristi serban

    este incredibil de jenant……dar apropos din salariu a strins 40.000 euro ca sa cumpere Audiu-ul, sau din furat…..nu ca ar avea mare importanta, dar problema e ca ne reprezinta ca natie si etnie (ACOLO)?????????????????- vorbeste cineva care a lucrat cu nacte 5 ani in strainatate. Sa uzim numai de bine

    Reply
  3. Adrian Ciubotaru Post author

    din cate stiu eu, un Audi A6 nu prea costa chiar 40.000 de euro, ci mai putin de jumatate. Nu cred ca asemenea oameni ne reprezinta doar ca sunt popularizati prin filmulete ce circula pe internet, la fel cum americanii poate nu s-au regasit in tanarul ce dansa pe “Dragoste din tei”.

    Reply
  4. dan

    40 000 E my ass. e modelul mai vechi1996-2000. e cumparat in 2005, nu fabricat atunci.si scrie acolo autovechiculo usado. Daca e 10 000 E e mult.

    Reply
  5. yoyo

    Este super varza nici la cofetarie nu se abereaza in halul asta dar astia chiar sunt de la tara(Provincie) ce fite de kkt au ambi…sunteti expiratii ai naibi de frumos si bogati ce sunteti…daca tot este in spania de ce nu are un INFINITI daca se sparge in bas..ni

    Reply
  6. tot_yo

    yoyo citeste si tu si ai sa vezi ca cele mai mari valori din tara asta au aparut la tara (in provincie) incult de Bucuresti

    Reply
  7. yos

    Ma voi astia din Bucuresti, daca Bcurestiul nu ar fi capitala ati manca furnici ca toata Muntenia,lipiti pamantului a-ti fi

    Reply
  8. Vulturili

    Pentru Angi e clara treaba .. prost increzut .. taran laudaros .. dar in schimb pentru yoyo da’ bucale esti varza fratele meu .. Vreau sa va zic ca si eu sunt din Bucuresti si dobitoci ca yoyo sunt pe toate strazile aici .. nu ca nu s-ar sti .. Bucurestiul este un oras deprimant plin de inculti si melomani. As da orice sa pot pleca de aici .. si apropos yoyo .. chiar se scrie infinity .. dar nu trebuie satzi dau explicatii ca doar esti din Bucuresti .. mi-as pierde timpul ..

    Reply
  9. Vulturili

    Tu zici ca aia din bucuresti sunt prosti…eu cred ca tu esti unul dintre ei…ca se scrie infiniti a scris corect yoyo…
    Ontopic

    Prea tare faza felicitari celui care a scris acest text!!

    Reply
  10. B g g

    In orice caz eu am ramas socat de prostia altora.
    Dar am ramas si mai socat cand am vazut-o si pe TV (adica clip de pe net aparute pe acest site), nici nu am de gand sa ma uit la TV ca e porcarie mare si aia, emisiuni fara nici un scop, discutii ore intregi despre “cai verzi pe pereti”, reclame multe de calitate proasta si in cantitati industriale.
    Eu as zice ca emisiunile tv, stirile care apar defapt ne invata sa ne comportam ca “taranul” din clip. Orice prostoe este difuzata la TV un prost da cu capul intr-un stalp “PROTV ” si chestii de genu asta.
    Cat timp vor aparea chestii de genu asta imaginea romaniei in europa va aparea astfel “Taranii aia care fura, se lauda, ucid. Incredibil afara cu ei”. A mai fost la PROTV ceva o emisiune cu cei mai bogati ROMANI plecati in strainatate. Credca a r fi trebuit sa fie inclus si “Taranul” din acest clip. Eu as spune ca e cazul sa se inchida aceasta tema.
    Va doresc succes in realizarea viselor voastre, sper sa nu fie doar un AUDI A6

    Reply
  11. Versus

    Am citit, suna interesant si explicabil…. Ce mi s-a parut ciudat…cum poti sa generalizezi asa ceva :citez “in fata unei poze in care suntem noi mai mici, mai ridicoli si mai prosti.” ?? Oare si dumneata, care ai scris esti la fel? Oare chiar crezi ca toti suntem la fel? Ca firma si “aurul” de pe noi ne definesc? Hmm, mai gandeste-te te rog… Mai ales ca acolo spui niste “filozofari” interesante. Si din cate mai stiu si eu, nu e bine sa generalizezi. Doar totul este relativ nu? 😉
    Cat despre voi ceilalti, nu vad de ce trebuie sa va incaierati asa pentru niste nimicuri. Cearta intre Bucuresteni – Provinciali (celebra intr-adevar)…ganditi-va mai bine la ce a spus spre final si intrebati-va daca este sau nu asa. 🙂
    Numai de bine.

    Reply
  12. danutz2091

    parerea filozofului da raspunsul.Lauda de sine nu miroase a bine ! Un om realizat lasa ca lucrul asta sa se vada in viata lui nu prin vorbe ! Traiesc si muncesc in in SPANIA de 3 ani si nu am reusit sa imi iau masina de 40 000 €. ( prin munca cinstita nu ai cum sa faci asta ) Idea e ca prieteni lui si cunostintele sale mai au un subiect fierbinte de barfa .

    Reply
  13. fantoti

    mai homo stupidus stupidus, daca cea mai mare realizare a ta era sa-ti cumperi o masina de sa moara dusmanii atunci ce pizda matii mai faci acum? ai un copil si spre binele lui da-l dracu spre adoptie sa nu ajunga ca tataso, iar tu, mai ai o sansa, gandeste-te cum ai putea macar viata sa ti-o iei cu demnitate

    Reply
  14. Intzeleptu'

    EU CRED CA SE ARDE IN BASSS DE ARE EL ATATIA BANI . CE MAI, E UN FEL DE MIEZ NUCLEIC , DAR CAM FALS .

    Reply
  15. andi

    Zicea cineva ca tipul ne reprezinta ca natie. Asta n-am inteles-o… Adica cum? Face parte din nationala Romaniei de capsunari?

    Reply
  16. borderlines

    articolul e ok. cred ca asa gandesc si eu problema, ca provine din doua civilizatii care se ciocnesc (modern/traditional, rural/urban) si care ciconindu/se nasc tot soiul de strutocamile. imi suna insa orbecait conceptul ala, ‘a fi iubit’, e un pic poetic si ‘metafizic’ – probabil zicand a fi iubit ai avut in vedere ‘a fi apreciat’ (chestie care coreleaza cu alte chestii psihologice – respect, self esteeem etc).

    cel mai mult mi/a placut insa ca nu il vezi pe ala ca ultimul cretin si antropofag (cum fac cei mai multi dintre elitisti & emancipati), ca vezi in problema asta a inapoierii si retardului cultural/social/whateva o problema care te atinge si pe tine, cu alte cuvinte ca tu nu esti neaparat mai bun. m/as bucura daca as cunoaste oameni ca tine. adrian schiop

    Reply
  17. o muiere

    Interesant ce spui, dar e parerea unui filosof. Parerea unuia din alt domeniu e ca respectivul nene se comporta asa nu ca e taran, ci ca e animal social, mai precis primat social (exista si primate inferioare solitare). Intr-un grup de animale sociale nu e bine sa fii marginalizat, cum nu e bine sa fii nici ca om. E naspa rau de tot, mai precis. Ceea ce-l diferentiaza pe el pe alti oameni, mai educati si sofisticati, e gradul de exteriorizare. Cam atat. In rest, intr-adevar, e ca noi toti. Fuge de marginalizare, nu tine sa fie iubit. Asta e o chestie prea subtila. Desigur,toti vrem sa fim iubiti la un anumit nivel, dar nu asta ne obsedeaza, cum nu ne obsedeaza nici sa fim primii decat pe foarte putini dintre noi. Vrem sa nu fim ultimii, maimutoii care trebuie sa despaducheze pe toata lumea si pe ei nu-i despaducheaza cam nimeni. Poti numi asta dragoste daca vrei, dar lucrurile sunt mai complicate.Si sa fim seriosi, daca esti prea sus din orice punct de vedere, prea greu de inteles, nu te iubeste nimeni. Daca cineva ar descoperi leacul la toate bolile incurabile sau ar descoperi o forma de energie ieftina si ecologica, ar fi oricum, dar nu iubit.
    Marimea grupului e diferita la tara fata de oras. La oras nu ne pasa de oamenii de pe strada, dar de colegi si de prieteni ne pasa. Si ce facem ca sa nu fim ultimii in grup? Ceva la nivelul tuturor membrilor grupului, nu chestii pe care sa le intelegem numai noi. Ne cumparam case si masini sau alte insemne ale statusului social inteligibile pentru toti, dar nu facem si caz de ele. Iti creste statusul social daca ai descoperit o chestie absolut extraordinara pe care o intelegi numai tu? Nu. La fel, daca ai o idee extraordinara, pe care o apreciaza cativa oameni pe lume? Nu.
    Din acest motiv e dictatura consumismului,pentru ca prin consum ne creste statusul social, nu prin valoarea individuala. Cel mult valoarea individuala absoluta e importanta prin banii si puterea sociala pe care le reprezinta.

    Reply
  18. Pingback: Status Anxiety | Adrian Ciubotaru

Leave a Reply

Your email address will not be published.