Lansarea "Despre idei si blocaje"

0 Flares 0 Flares ×

Ultima carte a lui Horea-Roman Patapievici s-a lansat marti seara la Carturesti alaturi de Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu. Am ajuns putin dupa sase fix si ceainaria (unde avea loc lansarea) era plina ochi. La si in usa stateau vreo 15 persoane cu speranta ca vor auzi ceva din vorbele maestrilor. Intr-un final, dupa ce m-am plimbat printre rafturi, la usa se mai eliberase si-am reusit sa aud personal ultima cuvantare tinuta de Liiceanu. O delimitare pertinenta intre intelectuali si creatori. Intelectuali care se formeaza clasa medie si perpetueaza un schimb fertil de idei si creatori care prin experienta si arta lor propulseaza cultura umana. Intelectuali-moderati (stabilesc norma si ritmul unei epoci) si creatori-extremisti (distrug vechile idei si paradigme, propunand sensuri noi.

Am stat apoi la coada la autografe timp in care i-am aratat lui Gabriel Liiceanu poza de pe telefon (poza care se regaseste si pe blogul domniei sale):

fuji-film-013.jpg

Multumesc si eu, domnule Liiceanu! La coada, un nene electrician m-a rugat sa-l las in fata, avea doua carti (pentru un el si pentru un prieten) si abia mai rezista in picioare.
Autograful meu:

autograf1.jpg

N-am intalnit nici o figura cunoscuta din mediile culturale on line care sa acopere mediatic si de ce nu, anecdotic, evenimentul.
Cartii “Despre idei si blocaje” (de care am aflat de la Ilie acum o luna) ii voi face o recenzie in zilele urmatoare.

Update:
prin amabilitatea lui Radu am facut rost de cateva poze de aseara.

pa03.jpg

pa01.jpg

pa02.jpg

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 0 Flares ×

14 thoughts on “Lansarea "Despre idei si blocaje"

  1. Ariana

    Eu nu am inteles atograful,Adi tradu-mi si mie :).Eu ma gandesc ca “electricianul” vroia sa plece mai repede acasa. Numai de bine!

    Reply
  2. Diana

    “aceasta carte … … incearca sa raspunda problemei lui Maiorescu din 1868, la intrebarea lui Liiceanu din 1996, solutionata” — HRP e un mistér! as da un premiu cui reuseste sa descifreze si alea 2 cuvinte, dar nu ma lasa Adi. 🙂

    Reply
  3. Gim

    Adi, scuze, că mă raportez la activitatea ta bloggistică începând cu o critică, nu e drept, şi asta mă obligă să revin, ulterior, la aspectele pozitive ale acesteia. Adi, ce e cu idolatria asta, te rog frumos să te stăpâneşti, nu să te laşi sub stăpânirea unor astfel de proaste raportări la modele(a se reţine, nu critic aici modelele). Dacă îţi faci o poză cu o personalitate culturală, îţi ridică cumva greutatea culturală proprie? Sau, dacă laşi semne semi-abscondite pe blogul lui Gabriel Liiceanu, domniei sale de fapt, crezi că forţele universului vor crea o empatie care să favorizeze schimburi de spiritualitate?
    Continuă să arăţi, te rog, ce idei ai luat de la asemenea domni, sau cum le-ai dezvoltat, să le pui în discuţie, cât mai critic cu putinţă (ce rămâne e valoarea culturală) – aşa înţeleg transferurile culturale. Sau, dacă e musai, poţi să-i sugerezi lui Gabriel Liiceanu să-şi pună pe blog poze cu respectabilii domniei sale.
    Numai bine, ne mai auzim, Gim.

    Reply
  4. Adrian Ciubotaru Post author

    Diana, relax:)

    draga Gim, sunt de acord cu tine. O simpla poza cu o personalitate culturala nu legitimeaza spiritual, la fel cum un blog-invitatie nu regleaza niste orbite destinale. Pe de alta parte, n-am dorit sa sugerez lucrurile acestea, ci doar imi permit sa am anumite fetisuri culturale si superstitii, iar Liiceanu se intersecteaza cu cateva dintre ele.

    Modul cum m-au fertilizat anumite lecturi si anumite modele constituie inca prilej de interogatie personala si astfel imi vine deseori greu sa disec in scris aceaste chestiuni.

    Te mai astept pe aici cu opinii critice care sper sa ma ajute la fel cum a facut-o si aceasta interventie a ta.

    Reply
  5. Diana

    adi, dar eu la tine pe blog sunt intotdeauna relaxed! iar chestiunea cu concursul e valida. si pana-i da de cap vreo fana in extaz, eu zic sa te gandesti la premiu. 🙂

    Reply
  6. vorbaretu'

    eu cred ca Jim are ceva “experienta” intr-ale vietii 😉 … si mai cred ca observatia domniei sale este un pic (voit) rautacioasa… Adrian, esti un tip care se descurca excelent la varsta sa! 🙂 … Chiar vrem mai multe poze cu personalitati cu care ai avut bucuria sa te vei…sunt multi care isi reprima frustrarile in postari pe blog, de genul careia ai citit mai sus 😉
    Numai bine!

    Reply
  7. Adrian Ciubotaru Post author

    vorbaretu’, Gim (cu G) e un fost coleg de facultate si mi-e greu sa-l suspectez de rea vointa (in general, cred in bunavointa partenerului de discutie).
    Iti multumesc de aprecieri, insa desi par ca ma descurc excelent la varsta mea, ma misc deplorabil pentru propriile asteptari 🙂

    Reply
  8. Gim

    vorbăreţu’
    reiau, cu alte implicaţii, ce am afirmat mai sus, poate aşa se va înţelege mai bine. Din păcate, România este o ţară în care, istoric şi cultural vorbind, s-au perpetuat situaţiile în care cultul adulator (sau fetişismul ca variantă semiotică) ţine loc de discipolat sau de recunoaştere (reciprocă). În altă ordine de idei, trebuie măsurată distanţa dintre varianta “turistică” sau cea gratuit apologetică a culturii şi exerciţiul mult mai dificil al asumării interioare a culturii. Aşadar, mi-am permis o amendare a ceea ce am crezut că recunosc, punctual, ca un comportament de primul tip (poate grila mea de interpretare a fost cam dură).
    Caracterul rătăcios era o critică a influenţelor de tip Coehlo, pe care le regăsesc uneori în textele lui Adi, dorindu-mi (subiectiv sau egoist, poate) ca Adi să scrie mai adânc.
    Cât priveşte frustările, ele sunt un nume comun pentru incompetenţă, neputinţă sau neşansă. Nu îmi asum nici una din poziţiile astea.

    Reply
  9. vorbaretu'

    ok,ok,ok…ah filosofia asta! e “mare”, dar si adanca, logic, ai dreptate…
    btw Gim: am crezut ca esti un tip la vreo 40-50 de ani, “plini”…felicitari! 🙂

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.