Discuţie intim-filozofică

0 Flares 0 Flares ×

Ştiu că o discuţie de 1:17 h este prea lungă, de multe ori irelevantă şi plictisitoare, însă de data aceasta  a meritat fiecare minut.
Are ceva din toate ingredientele pe care mi le imaginez că o discuţie bună trebuie să le aibă.

Am ales varianta video pentru că se văd chipurile şi gesturile participanţilor şi se vede gândirea pe viu a unor chestiuni. E acel gen de discuţie în care participanţii n-au venit cu lecţia pregătită, ci s-au desfăşurat pe sine în intimitatea gândurilor şi interogaţiilor.
Dragoş a ştiut să pună întrebările fondatoare, iar eu am încercat să caut în mine răspunsurile.

Este acel gen rar de discuţie în care fiecare şi-a luat în serios prezenţa celuilalt. Ştiu că nu merge ascultată on sight şi aş recomanda salvarea linkului. Atunci când veţi găsi timpul şi dispoziţia necesară, sunt convins că va prinde bine.
Dacă 2-3 oameni vor fi motivaţi să urmărească firul ideilor până la final, scopul discuţiei a fost atins, însă chiar şi aşa, cel puţin nouă – ca participanţi – ne-a prins bine.

Discutie intim-filozofica – partea I



Discutie intim-filozofica – partea a II-a

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 0 Flares ×

21 thoughts on “Discuţie intim-filozofică

  1. hortence

    1. ai nitzel probleme cu fluenta verbala. deci – lipseste cursivitatea.
    2. nu ai idei ordonate .
    3. nu articulezi cu claritate ceea ce doresti sa pui in discutie .
    4. incepi o idee dupa care o abandonezi in favoarea alteia care iti apare spontan fara sa le dezvolti (aprofundezi).
    5. intri in spatiu esoteric . renunti . imediat ajungi intr-un teren existentialist predilect non-transcendental si intersectezi pe undeva mistica (ma gandeam ca vrei sa vorbesti despre fiinta si neant ).
    6. ramai cam inconsecvent pe parcusul discutiei.
    7. esti neconcentrat . adesea agitat .
    8. nu ai exercitiu de auditorium.
    9. iti intrerupi in mod frecvent interlocuitorul.
    10.respingi notele de observatie a interlocuitorului ca si un baietzandu usor razgaiat 😆 (vezi inceputul discutiei despre tolstoi si in final cioran – puteau primi o coloratura interesanta daca nu erai grabit ) .

    stiu ! sunt o tipa cam nasoala. incorigibila sper ca nu sunt 🙂 la revelion imi propun imbunatatiri substantiale 😀

    prima parte a fost oki 🙂

    Reply
  2. Adrian Ciubotaru Post author

    hortence, faine observaţiile (chiar dacă sunt doar stilistice în mare parte)
    Nu ştiu unde a fost mistică, n-am dorit în mod expres să pun ceva în discuţie, ci să comunic din mine ceea ce până atunci era doar la nivelul implicitului.

    La punctul 5, am impresia c-ai văzut ceea ce nu era în discuţie.

    Am să revăd discuţia la fragmentele cu pricina să-mi văd razgâierea.
    Nu eram grăbit, ci doar doream să păstrez direcţia discuţiei.

    De asemenea, nu înţeleg inconsecvenţa la care te referi de vreme ce discuţia s-a întors îmbogăţită la izvoarele de la care pornise.

    E uşor absurd să ceri cursivitate la o discuţie spontană în care ideile îţi veneau, nu le aveai deja pregătite.

    Nu ştiu cât de nasoală eşti:)

    Reply
  3. hortence

    😆 mai spre seara imi servesc si partea `doua si poate trag o ocheanda si peste primul clip . daca te-am neindreptatit ici colo , ei bine , vei primi scuze se intelege 🙂

    p.s. vaaaai … dar pot fi nasoala rau de tot :mrgreen: acum am fost cumva creca draguta 😳

    Reply
  4. did

    deocamdata am vazut doar primul video. in orice caz, eu sigur sunt de “partea” lui Dragos, in sensul 🙂 in care nu sunt de partea ta.

    ma bucura optimismul tau, asta nu poate sa insemne decat o chestie buna care eventual va da si roade, DAR nu inteleg de unde ai tras tu concluzia ca aia este calea adevarata general valabila 😀

    adica din tot discursul tau rezulta ca oamenii pozitivi, cei care pot depasi cu o mai mare lejeritate chestiile nasoale dandu-le un anumit sens, un suprasens as putea zice, ei bine ei au dreptate, asa trebuie actionat si asta este mersul logic, iar ceilalti, care nu actioneaza in felul respectiv inseamna ca deraiaza, ca sunt rataciti, eventual mai putin inteligenti.

    singur pomenesti despre macro-micro univers/uri. daca cineva ajunge la concluzia [prin ratiunea aia sau prin trairi intense, iluminare sau mai stiu eu ce] ca macro universul NU are absolut nici un sens, ca este un haos infinit si inutil, e logic ca daca s-ar ambitiona ca in fiecare dimineata sa-si construiasca sensuri la nivel micro, pt propria fiinta, S-AR MINTI de n-ar avea aer. Iar chestiile astea auto/impuse nu dureaza.
    Noi am mai vb acum cativa ani despre iluzie. Din pct meu de vedere toate chestiile alea cu datul sensului sunt iluzionari si nimic mai mult. Cand iluzia ajunge sa-ti fie adevar, atunci te-ai scos. Cat timp o percepi ca pe o simpla iluzie nu poti practica sportul asta.. chiar daca scopul e nobil si anume ala de salvare a ta. Nu poti si gata.

    Problema mea este ca din ce spui tu eu inteleg ca BINELE chiar exista, de el trebuie profitat la maximum, starea de fericire este autentica, in schimb pesimismul, deprimarea, pierderea sperantei in legatura cu sensurile alea… toate sunt doar niste porcarii fara substrat, fara acoperire. Niste mofturi, cu alte cuvinte.

    Daca accepti ca starea de bine exista si are radacini reale, pai la fel trebuie sa accepti si starea de rau. E lume relativa, din cauza asta. Nu poti nega partile care nu-ti convin. Ele exista si sunt la fel de traibile precum celelalte. Evident ca nu-s de dorit, dar in nici un caz nu sunt de acord cu teoriile astea prin care ti se cere sa nu-ti traiesti pana la capat emotiile alea negative, ca si cum is interzise. Imi suna fals.

    Si-apoi in teorie este foarte frumos sa discutam, dar singurii oameni care sunt de piatra la o catastrofa dinaia gen ti-au murit copiii ai calcat din greseala cu masina iubirea vietii tale ti-a luat foc casa ai orbit sunt acei oameni care au renuntat la a mai da sensuri. Aia deja erau din piatra si nu le mai pasa, nu mai erau implicati, nu mai aveau asteptari. Altfel, orice om normal la cap o sa fie praf si nu o sa dea nici un sens, iti zic eu… dar sa nu ni se intample asa ceva.

    Folosesti la modul teoretic a da sensul… de ex ca si daca nu dau sens dau sens, astea-s chichite dinalea care nu ma intereseaza, lucrurile sunt clare. Finalul este ca ne simtim cumva sau altcumva. Si cred cu tarie ca sunt situatii in care cu toate sensurile din lume esti praf si o sa ramai asa destula vreme.

    Ideea era ca nu-i corect sa ceri cuiva sa-si inventeze sensurile, semnificatiile samd, adica sa isi cladeasca viata pe iluzii despre care e perfect constient ca sunt doar iluzii. Nu ca sa ii ceri, dar sa-l acuzi daca nu procedeaza asa sau nu-i iese.

    Pt mine e clar, daca s-ar auzi din Univers o voce care ar urla NU EXISTA NICI UN SENS EXPERIMENTATI CEVA DINTR-O GRESEALA SI ASTA E tot degeaba ar fi. 🙂 Oamenii ar cauta in continuare toate astea, drumurile imaginare care duc undeva etc din cauza ca nu o sa fim niciodata capabili sa ne acceptam o eventuala nimicnicie.

    Daca tot ati vb de Cioran, cum spunea si el, zi-i oricui ca universul nu are sens, eventual te va aproba, dar sa nu indraznesti sa-i spui ca el ca individ nu are sens… caci atunci va lua foc. [nu am citat, dar era ceva de genul] Asa ca da, utilitatea inventarii. 🙂

    Dar e bine, m-as bucura ca toti sa reuseasca chestia asta. Cu singura conditie, chiar sa creada ca e asa. Cine nu crede e liber sa-si manance depresiile pe paine fara sa fie considerat aiurea sau slab. Pur si simplu ala e adevarul persoanei si gata.

    Dragos are dreptate cu faptul ca nu te intreaba nimeni la inceput. Sau daca te intreaba oricum nu ne aducem aminte 🙂 De cand si pana cand daca tu ai avea acasa doar un film ft prost ar trebui sa ajunga sa-ti placa? Cine zice?

    Cred ca am deraiat rau de la idee, imi cer scuze ca am scris asa mult, [posibil si f aiurea] dar esti prea optimist :))) vb aia zici ca tocmai te-ai intors din turneul de guru 😛 Hai pa.

    Reply
  5. did

    inca ceva si promit ca nu mai comentez pana la anul 😀

    e o aiureala sa suspectezi pe cineva ca s-ar fi bucurat de viata si ar fi trait-o cum se cuvine din cauza ca nu s-a sinucis! poate omul ala a ajuns la concluzia ca a nu fi nu mai este posibil. daca ai certitudinea ca o sa tot fii la nesfarsit, sinuciderea iti apare efectiv ca o chestie ce nu mai cantareste nimic.
    la fel, oameni care chiar s-au bucurat de viata au ajuns sa se sinucida, brusc. asta nu e un criteriu.

    Reply
  6. Adrian Ciubotaru Post author

    N-am spus nicăieri de lejeritatea cu care ar trebui să trecem peste lucrurile grave doar dându-le un sens.

    Mai degrabă, sensurile cu care jonglăm în viaţă de zi cu zi, sunt cele mai prima mână, sunt cele pe care ceilalţi le-au pus în noi.

    Moartea cuiva provoacă durere, oricum ai stă în cap, însă acea durere este semnificata/direcţionată în mii de forme. Unii se apucă de băut, alţii se apucă de pictat.
    Sunt două sensuri diferite pornite din aceeaşi durere.

    Dai sens chiar şi atunci când nu dai sens, înseamnă pur şi simplu că-n toate situaţiile, ne situăm în mijlocul unui act de interpretare. Nimic subtil aici, este doar ideea că mintea umană generează sensuri în mod continuu.
    N-am cerut nimănui să-şi inventeze sensurile, pe care oricum le inventează.

    În a doua parte, am vorbit şi despre emoţii, în modul asta cred că ţi-am răspuns la faza cu “oamenii care sunt de piatră” pe care ai pus-o tu în discuţie, căci nu există, nu s-a făcut referire.

    La fel, nu ştiu de unde e “binele de care trebuie profitat la maxim”, eventual binele pe care trebuie să-l faci.

    A nu exista un sens prestabilit nu trimite neapărat la nimicnicia noastră. Ci mai degrabă la libertatea noastră.

    Drumurile imaginate chiar duc undeva. Normal că există rezistenţă la ideea că ne inventăm sensurile, căci noi avem impresia că ceea ce inventăm există doar în capul nostru.

    Reply
  7. hortence

    pai nu domnule ! voi ramane in continuare nasoala cu neamurile mele . evidement ! cum sa lezez tocmai eu “pui di moldovian” . nicicand . o fac intru memoire-ul maestrilor celibidache si enescu 🙂

    al doilea videu a fost hazliu 😆 si pentru ca interesele tale au luat amploare iti recomand urmatoarea lectura ofertanta de raspunsuri privitoare la intrebari cu grad inalt de dificultate . soo …

    – james frazer – mensch, gott und unsterblichkeit – ! 🙂

    Reply
  8. hortence

    pai rau faci ! monsiu scotianul a fost un renumit anthropolog , ethlog , philolog , religionswissenschaftler . cand te ocupi cu philosophie atunci nu treci nici peste d`astia . cioran si-a pus atatea intrebari ca te mir din ce sertare mentale le-a scos 🙂

    Reply
  9. Adrian Ciubotaru Post author

    stiu cine e, are o colectie frumoasa de fapte religioase, insa are si niste interpretari europocentriste in cel mai bun caz (sa nu zic: jenante).

    Istoria religiilor ma preocupa mai mult decat filozofia.

    Reply
  10. hortence

    pai cand vorbesti de eliade este evident ca te preocupa istoria religiilor . dar nu trebuie sa intampini omul de stiinta cu prejudecati mai ales atunci cand studiile sale sunt ancorate in antichitate 🙂

    Reply
  11. hortence

    ufff … am scris un comment dar a disparut subit si inexplicabil prin ungherele tenebroase ale emisferei virtuale si acum nu mai am apetit conversational 😈

    pai cum asa ? ce ma intrebi tu pe mine ? pai ce-ti spune tie notabilul titlu de “wissenschaftler” ? nu cumva participarea cuiva pe platforma studiilor stiintifice ? dar sa fie eu cea din urma astazi . oki ?

    catedra sa de anthropologie in liverpool – “forschung zur religion” . “goldenen zweiges” . studiile darwiniene . malinowski. wißmann. axel michaels . cred ca il face stiintific rau de tot …

    paaa !

    Reply
  12. Adrian Ciubotaru Post author

    Dacă un antropolog care s-a documentat la a doua mână (el nu a călătorit ca Lévi-Strauss sau Tucci) şi ale cărui teorii ţin de curiozitatea istorică, poate fi considerat azi om de ştiinţă, atunci înţelegem total diferit problema.

    Nu a lăsat nicio teorie acceptată, nici în istoria religiilor, nici în antropologie, nici în sociologie.

    Reply
  13. hortence

    adi . bun asa . a fost si el cam parlit pana a aterizat in liverpool si a inceput sa fie remarcat prin ” der goldene zweig ” . dar parca si tipu eliade a fost cred ca destul de plin de admiratie fata de scotian . apoi malinowski nu mai spun … habarnam :mrgreen:

    p.s.1. ma opresc aici . stii ? bunicu-meu e membru la clubu vanatorilor si are flinta 🙄 eu in schimb cica sunt pacifista si impotriva violentei . nush ce vreau sa spun 😀

    p.s.2. data viitoare iti recomand o felatio nu carti si lecturi ca sunt nashpa 😆

    Reply
  14. Adrian Ciubotaru Post author

    hortence, te ofusci inutil.

    Faptul că Eliade adolescentul a învăţat engleză citindu-l pe Frazer şi-i admira erudiţia, nu spune mare lucru despre statutul lui Frazer ca sursă şi autoritate.

    Însă, dincolo de acestea, nu ar fi greu de observat că Frazer nu este citat nicăieri (Eliade nu l-a mai citat niciodată ca emitător de idei în studiile comparate) ca autoritate academică, ci sunt citate cazurile adunate în Creanga de aur.

    Frazer râmâne doar prin calitatea documenţiei (cu toate carenţele surselor la mâna a doua) şi, pentru cercul restrâns al specialiştilor, ca etapă în studiul religiilor arhaice.

    Inutil să fii maliţioasă în lipsă de argumente, poţi glumi sau schimba subiectul:)

    Reply
  15. doru

    sensul nu pluteste pe un ocean de predictibil si coerenta asa cum ar fi de asteptat dupa mii de ani de “gindit” ci el se manifesta prin intimplatoare explozii spontanee care incearca parca sa reinoade o logica a Totului.Daca sensul are ca si caracteristica insularitatea,absurdul se “odihneste” pe oceanul de coerenta si logica despre care vorbeam-absurdul nu poate nega o strafulgerare de sens discutabil..lui ii trebuie un univers discutabil-si-atunci nu-ti trebuie decit o aschie de oportunitate pentru a semnifica si tot universul pentru a desemnifica.Asa ca,din punct de vedere al anularii universului lucrurile sunt pregatite in timp ce variantele care urmaresc un sens special al acestei anulari nu s-au epuizat.ps:1.foarte bine ca ai probleme cu fluenta verbala(gindurile nu sunt niste simple cuvinte,dovada ca nu vor sa intre intr-o banala stereotipie neuronala)2.ideea adevarata nu se lasa ordonata in ruptul capului.3.ar fi chiar culmea sa doresti cu obstinatie sa pui ceva in discutie.4.intotdeauna ideea spontana e superioara aprofundarii aceleia din care s-a desprins.5.neinregimentat canonic fiind si deci lipsit de povara didacticismului intelegerii impersonale a lucrurilor,intersectezi misticul cind vrei si cind nu vrei..si acesta e un lucru bun.6.orisicit de nasoale ar fi Teo sau Raduleasca nu ar putea sa fie in nici un caz mai cursive daca ar fi obligate sa vorbeasca despre ALTCEVA.7.mult mai aplicat partenerul de dialog si astfel mult mai sters.8.nu fi aplicat.

    Reply
  16. jez

    eu prin inteligent inteleg istetime, agerime, a fi “dezghetat”.

    locul geometric de care vorbeai cred ca se afla pe taramul intelepciunii.

    mai degraba atunci cand devii/esti intelept mi se pare ca esti de fapt in “locul geometric” care te face sa intelegi/percepi/simti ca de fapt totul are un sens. sens care, atata timp cat va exista viata (intr-un sens mult mai extins si care poate depaseste intelegerea noastra), este un sens pozitiv. adica binilii invingii. si toate femeilii din lumii stie asta. deci este niste intelepte 😉

    Reply
  17. ktx

    A fost o discutie admirabila. Mi-a placut stilul vostru asa… liber 🙂 In cazul acesta durata de 1:17h a meritat.

    btw. Sarbatori fericite and stuff 😀

    Reply
  18. Pingback: informatie filtrata = ganduri asimilate « Fortes Fortuna Adiuvant

Leave a Reply

Your email address will not be published.