De la geopolitică la James Bond

0 Flares 0 Flares ×

9780199206582.jpg

Când citim o ştire de genul “Moscova se opune sancţiunilor împotriva Iranului”, atât Moscova, cât şi Iranul sunt termeni geopolitici. Reprezintă un stat, reprezintă o atitudine pe scena internaţională, reprezintă o entitate juridică, militară, politică şi economică.
Nimeni nu se gândeste că Moscova, cu cei şapte milioane de locuitori, se opune sancţiunilor.

În enuntul “Chişinăul a reluat negocierile cu Tiraspolul” nu întelegem două oraşe ca municipalităţi sau două aglomerări urbane. Înţelegem două simboluri, două state şi pozitiile oficiale ale acestora într-o anumită problemă regională sau internaţională.

Lucruri simple cu rezultate complexe, chestiuni subînţelese, dar explicate pe larg am găsit în cartea lui Klaus Dodds, Geopolitics: A Very Short Introduction.

Aici vreau să dezvolt doar două idei întâlnite în carte: problema hărţilor şi cinematografia geopolitică.

1. Hărţile sunt intrumente ale puterii şi este un lucru comun în multe ţări ca producţia şi circulaţia hărţilor să fie un monopol de stat. În state ca India sau Argentina, hărţile sunt produse de autorităţi militare.
În cazul Indiei, avem problema Caşmirului (dispută cu Pakistan), iar Argentina are o dispută cu Marea Britanie în cazul Insulelor Falkland (Insulele Malvine pentru argentieni).

Insulele au aparţinut Argentinei după câştigarea independenţei, englezii le-au luat in 1833, în anii ’80 Argentina a invadat insulele, englezii au replicat şi au invins. Acum insulele aparţin Angliei, însă chestiunea suveranităţii lor este încă în dispută.

Dacă pentru englezi, insulele sunt doar un punct strategic în sudul Oceanului Atlantic, de cealaltă parte, insulele constituie un simbol naţional. Argentinienii învaţă la scoală că insulele sunt ale lor şi reprezintă o chestiune de mândrie naţională. Orice hartă a Argentinei conţine şi insulele Malvine, iar vremea este prezentată pe posturile tv incluzând bineînţeles şi insulele în cauză.

Plecând de aici se pot face multe paralele. În cazul nostru, harta României este un simbol foarte puternic. Harta României Mari, de asemenea, este plină de semnificaţii şi este folosită de unele partide naţionaliste, de unele reviste şi organizaţii.
De asemenea, la multe posturi tv, vremea este prezentată cuprinzând şi Basarabia.

Manipulând hărţi, manipulezi percepţii.

Un caz interesant unde hărţile au jucat un rol important este Războiul Rece. De exemplu, pentru ca publicul american să înţeleagă ameninţarea sovietică, o hartă normală a lumii nu era deloc semnificativă. Nu spunea mare lucru. Arăta SUA mărginite de două oceane imense, însă la extremitătile celor două oceane (în Japonia şi Europa de Vest) America avea o prezenţă militară destul confortantă pentru siguranţa naţională.

În schimb, când avem în minte harta de mai jos, lucrurile arată altfel. Proximitatea Asiei şi a Americii de Nord îţi sare în ochi. Uniunea Sovietică pare mai apropiată de SUA, iar ameninţările sunt mai mari.
Ţinând cont că rutele bombardierelor şi a rachetelor intercontinentale ruseşti în caz de război total cu SUA erau pe deasupra Polului Nord, toate percepţiile şi strategiile trebuiau conturate în această direcţie. (În nordul Canadei este amplasat şi acum un sistem complex de radare întins pe mii de kilometri pentru a avertiza şi a monitoriza.)
geopolitica01mic.jpg

Un alt caz interesant îl reprezintă strategiile militare americane după 9/11. Un strateg american, Thomas Barnett, a observat că ţările cu care America are probleme sunt ţările cel mai puţin conectate la economia globală, implicit ţări cu democraţii instabile sau inexistente.
Harta a devenit foarte populară la Pentagon şi pentru că este simplă.
Avem un centru şi avem o periferie care nu este integrată. În această periferie sunt produşi teroriştii, aici avem toate ţările instabile politic şi economic, în această periferie există cele mai multe din resursele planetei. Astfel, aici ar trebui să se concentreze eforturile SUA.
Miza ar fi, după Thomas Barnett, cum pot fi acele ţări integrate în economia globală (comerţ liber, investiţii străine etc.) şi cum pot ele adera la valorile democraţiei.

geopolitica02mic.jpg

Mă opresc aici, căci m-am întins, însă voi reveni cu o analiză proprie dintr-o perspectivă geopolitică a filmelor cu James Bond şi a industriei cinematografice, în general.

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 0 Flares ×

3 thoughts on “De la geopolitică la James Bond

  1. Adrian Ciubotaru Post author

    se pare că da; instabilitate in Balcani, în Asia Centrala, în Orientul Mijlociu, Africa.
    Modelul e destul de simplist de vreme ce adună la un loc tradiţii diferite, culturi şi conjuncturi diferite.

    Reply
  2. ombun

    In general existenta noastra este foarte complicata. De cand am parasit pesterile si desenele rupestre si am trecut la harti….eventual 3D, si alte avioane….treburile s-au complicat mult si…oarecum….inutil… conferind in schimb posibilitatea de a scrie multe pagini, de a ne bucura de cat mai multe scenarii, de cat mai multe comentarii filosofice sau nu….Vive…l’ evolution!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.