Acest este un post lung şi enumerativ care cuprinde cronologic evenimentele la care am participat în acest an. Voi continua zilele următoare cu un articol despre oamenii cunoscuţi în 2009, despre cărţile citite, despre ce-am simţit şi ce-am sperat.
A fost un an în care am avut cel mai des senzaţia că am pierdut cârma şi, vorba unui prieten, am ieşit atât de mult din zona de confort încât am senzaţia că ameţesc uitându-mă în urmă. A fost un an în care în mod clar distanţa dintre începutul şi finalul său a depăşit-o cu mult pe cea a celor douăsprezece luni.
Foto: Anna Pope
În ianuarie 2009 eram un copywriter nemulţumit şi lipsit de motivaţie, în iunie m-am despărţit de lumea unei agenţii de publicitate, iar acum încă încerc să mă obişnuiesc cu gândul că sunt un freelancer. Eram şi sunt un om din colivie.
Începusem anul cu trei gânduri gânduri măreţe: să public Producătorii de gresie, să scriu un roman şi să mă las de fumat. Vei vedea în continuare ce anume s-a împlinit.
Anul 2009
În ianurie 2009 relansam filozofie.ro, iar peste numai o lună luni renunţam la proiect şi la adrian.filozofie.ro, trecând pe adrianciubotaru.ro. În aceeaşi lună în care continuam seria de discuţii intim-filozofice începută toamna lui 2008, m-am trezit tot pe atunci cu o ciudată boală de piele, am povestit de ce mi-a fost frică să plec cu Darius Groza în jurul lumii şi am discutat despre singurătate.
În martie 2009 am înţeles că unul din planurile mele pe anul în curs nu se mai putea împlini: Editura Curtea Veche nu îşi respectă autorii. În aceeaşi lună am reuşit să mă las de fumat după o promiţătoare carieră de nouă ani şi am trăit prima experienţă a voluntariatului clasic.
În aprilie mi-am dat seama că celulele au nevoie de optimism şi-am participat cu mândrie la lansarea civika.ro. În aceeaşi lună, Dragoş încerca să afle cine sunt în timp ce eu încercam acelaşi lucru reuşind uneori să mă sperii de mine însumi.
În luna mai începeam să petrec din ce în ce mai mult timp pe twitter. Eram din ce în ce mai plictisit de munca de birou şi făceam tot felul de experimente: cu proverbe şi cu întrebări. În acelaşi timp răscoleam pe blog două subiecte fierbinţi cu homosexualii (vezi şi articolul de pe gaypride.ro) şi Yoga.
De asemenea, am participat la Amfiteatrul Deschis Team Work şi am început prima ediţie de Lecturi Urbane.
La începutul lui iunie m-am eliberat de viaţa din agenţia de publicitate, am descoperit lumea artiştilor de seducţie (despre care n-am apucat să scriu cu adevărat ce cred), am trăit o fabuloasă experienţă de implicare socială la Street Delivery, am participat pentru prima dată la BikeWalk, am lansat tweetika şi am fost în Blogtrip la Oradea.
În iulie participam la prima ediţie Re: Seminar, am fost în Vamă într-o excursie memorabilă, am tras cu arma pentru prima dată, am participat la cea mai tare petrecere din acest an, începusem să colaborez pentru scurt timp la thechronicle.ro, lansam împreună cu Alexandru Negrea proiectul pestrada.info, iar la sfârşitul lunii participam alături de Dan Dumitrescu la Plant Your Brand.
În august, m-am bătut cu apă în Herăstrău întrebându-mă cât de mult mă joc. Am fost la Sirnaville, m-am plimbat foarte mult cu bicicleta, m-am plimbat la Ciclipromenada nocturnă îndemnând în mod firesc la mersul cu bicicleta.
În acelaşi timp observam elemente de brand personal şi mă întrebam de ce – în fiecare poveste – prinţul pleacă de acasă şi încercam să înţeleg influenţa oamenilor de pe twitter în viaţa mea şi a lor.
În septembrie îl descopeream pe Clay Shirky (vezi eseu), participam la Webstock (vezi prezentare şi interviu), la Twestival, Urban Soup Night şi la prima ediţie a Cenaclului Recitiri şi filmam de pe bicicletă la ultimul Bikewalk pe anul 2009.
În octombrie am fost onorat să merg la Tăşuleasa unde am cunoscut oameni minunaţi. M-am gândit la o soluţie pentru problema ţigănească, am acordat un interviu Chinezului şi am fost onorat să găzduiesc un articol scris de Ana-Maria Iana.
În noiembrie au fost două ediţii de Lecturi Urbane (link 1, link 2), am participat ca vorbitor la Green Social Media, am scris despre plăcerile muncii şi-am fost în Blogtrip Suceava.
În decembrie am încercat o apologie a prietenilor puţini, m-am întrebat despre preselecţia oamenilor din viaţa mea, m-am trezit obosit, am întrebat dacă crezi în basme, am arătat cum încerc să storc de sens aproape tot ce trăiesc şi, ca o încununare a eforturilor civice de toamnă, am organizat ultima ediţie de Lecturi Urbane pe 2009 urmată de un After Readin Party. De asemenea, în premieră am participat la o cerere în căsătorie.
Un an bun as zice eu dupa cate chestii ai realizat. Mult succes in 2010 sa faci si mai multe.
Nu te mai amagi ca ai fost las cand n-ai plecat in calatoria mult visata, de multe ori anumite vise sunt acolo doar pentru a putea sa evadezi in ele.
You are fucking highly motivational for me. 🙂
fanel, a fost un an plin, bun/rău încă mă gândesc:)
Ariel, discursul lui Steve Jobs din 2005 este mai motivaţional:P
dupa a mea parere nu exista grad de comparatie la motivationale. ma motiveaza sau nu.
si da… discursul acela este genial. esecul este doar un pas spre succes. 🙂
felicitari omule si pune-ne la curent cu noile “ganduri” de inceput de an.
mai bine ca la mine, succese şi la anul! 🙂
Eu te felicit că te-ai lăsat de fumat 😉
He he, articolul asta e bun sa fie prezentat ca motivatie pt cei care vor sa se lase de fumat: uite cat de multe poti face dupa renunti la tigari 😛
Bravos, un an frumos si plin – ti-l urez pe urmatorul sa fie mai bun ca asta si am incredere ca-mi va fi auzita ruga.
ce an bogat ai avut !
Te invidiez din suflet 🙂
Da, din suflet. Adica ma oftic pentru inertia mea si ma bucur daca pot auzi acest zgomot de aripi 😉
Nu e de la renuntarea la tigari (zic eu ca o nefumatoare ce sunt :P), e de la saltul in necunoscut 🙂 Cand ai de ales intre ceva caldut si ceva nebunesc, go for the nebunesc one! 🙂
editorcassh, multam, spor şi viselor tale!
ionuca, Marian, lăsatul de fumat a fost un lucru simplu, altele au fost mai grele
Misaki,da, saltul în necunoscut!
*acest frumos zgomot de aripi !
(a fost un comentariu apreciativ).
Iti doresc un nou an cu multe alte regasiri de sine.
Un an plin domnul Adrian. Din care vad ca face parte si o bucatica din viata mea. 🙂 Iti urez pe mai departe un 2010 excelent si, pentru ca e mai mare decat 2009, apai asa sa fie! Sa degusti numai situatii delicioase. Ne revedem la recitiri. La multi ani!
Ultima oara cand am vazut atatea cuvinte subliniate cu rosu intr-un text eram clasa a doua si profesoara de franceza mi-a dat lucrarea inapoi.
Pingback: Ce am învățat în 2009 | Adrian Ciubotaru