– Ce faci, esti acasa?
Andrusca ii raspunse la telefon cu un glas usor ragusit.
– Hai pana jos in fata blocului, trecusem sa iau o shaorma de aici de langa tine, insa am vazut ca e inchis. Bine, hai ca te astept.
Era o seara calda de februarie cand Ciprian se aseza pe banca din fata blocului ei si isi aprinse o tigara Marlboro. Nu putea sa-si aprinda altfel de tigari. Isi scoase telefonul din buzunar, il butona putin, un cuplu intra in bloc, o pensionara iesi din bloc, se uita in jur si trase bolovanul ce tinea usa deschisa. Curand Andrusca aparu cum aparea dintotdeauna, cu ochii mari, usor speriati. Aceiasi ochi, aceeasi privire ce-i provoca lui Ciprian un ras sanatos. Ea stia de ce rade si zambi melancolic cu gura ei perversa. Era caracterizarea ei, tu ai buze frumoase, eu am o gura mare si perversa.
Era imbracata de casa, aceiasi blugi vechi si stramti, aceeasi bluza peste care aruncase o geaca mica sport.
– Buna, nu pot sa stau mult…
Exact aceeasi replica sub egida careia se intalnisera si in ultimele trei-patru dati, adica in ultimul an. Nu pot sa stau mult.
– Am fost bolnava, m-am simtit foarte rau zilele astea.
Ciprian zambi din nou. Era exact aceeasi replica ca si in ultimele trei-patru dati, adica in ultimul an.
– Ai ramas aceeasi fata cu imunitate scazuta. Hai sa te iau in brate, zise dragastos.
Ea stia ca e ironic.
– Hai nu fi naspa!
Adica rau.
Era totusi schimbata, se tunsese mai scurt, corporatist. Probabil o prindea mai bine imbracata business, in rest, ii facea capul mai mare, accentuandu-i marimea ochilor ei deja bulbucati.
– Nu-ti place cum imi sta, nu-i asa? il surprinde masurand-o. Hai spune, stiu ca nu-ti place.
Ciprian tocmai isi stingea tigara cu varful pantofului.
– Le-am uitat sus, da-mi si mie o tigara. Ah, tot din astea tari ai?
Cititorii au fost avertizati ca Ciprian nu putea sa-si aprinda altfel de tigari.
– In rest, ce mai faci? chiar imi era dor de tine!
– Stiu, iubito, si mie imi era dor.
– Esti ironic, nu-i asa?
– Nu, iubito!
In continuare, ca doi fosti indragostiti, discutara banalitati: cum o mai duci cu serviciul, te-ai mai vazut cu ala, ana ce mai face, e ultimul an, ce-ai ales la licenta, tot la v… (nume de firma) esti, tu mai esti cu cineva, te-am mai citit…
– Vad ca te-ai mai ingrasat, iti merge bine, nu-i asa?
Exact aceeasi replica pe care a spus la doua dintre ultmele trei-patru intalniri, adica in ultimul an. De cate ori o rostea, isi impingea in fata barbia ca un vitelus ce da cu botul in uger pentru a-si facilita suptul. In cazul ei, impinsul barbiei sugera o alintare usoara ce-ar fi trebuit sa-i camufleze actul ispitirii. Inevitabil dupa aceasta intrebare si dupa zambetul lui, urma cireasa de pe tort la care el izbucnea in ras.
– Ai mai facut sex? (ton curios) Hai spune, ce esti naspa? (ton de alint) Ce mai face aia…? (urmeaza o descriere vaga si ironica a ultimei cuceriri de care Ciprian ii povestise la una din ultimele trei-patru intalniri, adica in ultimul an. Mai esti cu ea? (revenire la tonul amical atunci cand pur si simplu din curiozitate si din compasiune te interesezi de starea afectiva a unui prieten bun).
– Nu, nu mai sunt cu ea demult.
– Eram sigura, se vedea ca nu va potriveati…
Exact aceeasi replica de la ultimile trei-patru intalniri, adica in ultimul an.
– Ei, lasa, c-ai sa gasesti tu una care… (urmeaza o descriere bucolica a lucrurilor pe care o fata le-ar face pentru un baiat)
Ciprian isi aprinde a doua tigara.
– Tot asa mult fumezi?
Cititorii deja stiu ca este exact aceiasi replica de la ultimile trei-patru intalniri, adica din ultimul an.
– Tu cu cine mai esti?
– Cu nimeni, nu mai am timp. Abia am terminat sesiunea, m-am apucat de licenta, la serviciu e bine, m-au avansat…
Acum deja cititorii stiu mai bine decat Ciprian ca faza cu avansatul este exact aceeasi replica de la ultimile trei-patru intalniri, adica din ultimul an.
– Imi merge bine.
Ciprian abia se abtine sa nu izbucneasca in ras. Isi imagineaza cititorii deja stiind replica asta de la ultimile-trei patru intalniri, adica din ultimul an. Imi merge bine…
Ceea ce cititorii nu stiu este ca el mereu ii spune:
– Bravo, hai sa-ti dau un pup, si se apropie de ea.
Ea mereu se indeparteaza, caci stie ca el vrea s-o sarute si intinde obrazul. O ia in brate, o pupa pe obrazul drept, simuleaza ca vrea s-o pupe pe obrazul stang, ea intoarce repede capul. Evident, nu-i ramane decat s-o pune pe obrazul stang.
Cititorii deja si-l imagineaza pe Ciprian insistand:
– Hai totusi da-mi un pup!
Ea rade.
– Dar nu ma pupi, iubitule? Ce vrei mai mult?
– Vreau iubire.
– Hai, hai. Ti-a fost dor de mine?
Ciprian stia ca replica asta urmeaza si ea stia ca el urma sa-i zica.
– Da, iubito! Mereu ma gandesc la tine, uneori noaptea iau perna in brate si plang de dorul tau.
Cititorii zambesc caci stiu ca ea urmeaza sa zica:
– Hai nu fi naspa.
– Hai te-am pupat, urmeaza el serios. Mai vorbim, mai da si tu un semn de viata.
Cititorii o vad pe Andrusca intrand usor in bloc, il vad pe Ciprian indepartandu-se grabit (mereu se grabeste undeva) aprinzandu-si din fuga o tigara Marlboro. Caci, dupa cum umbla vorba printre cititori, Ciprian nu putea sa-si aprinda altfel de tigari.
hai pa :-p. foarte dragutz 🙂
:))
…aproape ca am vizualizat scena…reala rau…mi a produs o stare de discomfort psihic…masti de cacat peste chipuri rutinate…
…inspirata scriitura 🙂
… atunci cand Caragiale era intrebat : “De unde va inspirati maestre acesta raspundea simplu si repede: Un baiat iubea o fata ” , in cazul tau poti folosi aceasta fraza atat la propiu cat si la figurat in ceea ce priveste asceasta scriere.
imi place leitmotivul tau 🙂
mai scrie!
:)) …..genial!
Misto omu ! E adevarat ca am citit-o cam tarziu, dar oricum frumoaso ! sa mai scrrii in genul asta ! Andrei… 😉
fain! mai mult nu zic, ma duc sa arunc o privire si prin celelalte scriituri 😉
Foarte interesant… Prin joaca ta cu cititorii iti maschezi emotia, o sublimezi, “dialogul” cu ei devine refren, care e un ecou al refrenului intalnirilor, o reluare, si rezulta un ritm repetitiv dublat, inganat din totul, in crescendo – “Bolero” curat. Iese si foarte Hemingway-masculin prin understatement, dar cu o unda de umor, self-deprecation — si ca lover, si ca scriitor. Misto joc dublu, chapeau!
Ai rescris mult la ea sau ti-a iesit asa din primele focuri?
Si, desigur, unii dintre cititori vor zice, dar deja tu stii asta: lasa-te de fumat! 😛
m, da:)
ani, multam
P, un baiat iubea o fata si apoi il durea burta
ww, parca m-as recunoaste si parca nu in psihanaliza textului; nu cunoastem heminway.
N-am rescris aproape deloc: stiam scena deja, din primele randuri mi-a venit si leitmotivul si apoi totul a curs.
De fumat ma las de vreo 3 ani de zile:)
deja vu , frumos
si cand te gandesti ca ma “privesti” cu neincredere de fiecare data cand iti spun ca imi place cum scrii 🙂
Irina, pentru ca subestimam cu eleganta capacitatea motivationala chiar si a criticilor neinspirate:)
wai…ce tare..andrusca ciprian ma cheama pe mine !!!!
😀
asa ma cheama pe mine
Andrusca Ciprian
chiar cu numele meu? oricum e bine dar prea mare coincidenta
Ti-a fost dor de mine?:))