Nu mă consider un blogger model, uneori m-am asumat mai mult decât un blogger, alteori m-am asumat mai puțin, însă am o experiență de 5 ani în domeniu şi doresc să punctez câteva lucruri pentru cineva care este la început de drum.
Primul lucru pe care trebuie să-l știe oricine care se apucă de ceva nou este că nu se poate truca pe sine pe termen lung. Autenticitatea este o caracteristică necesară oricărui demers serios (nu există demersuri serioase care să nu fie asumate pe termen lung). Există o coerență cu sine presupusă în orice activitate în care pui suflet. Dacă te apuci de blog, fii tu însuți, altfel totul se răzbună.
Al doilea lucru este implicit în primul paragraf și se referă la hărnicie. Dacă îţi place ceea ce faci şi dacă ceea ce faci te reflectă pe tine însuţi, nu poţi decât să fii harnic. Când e vorba de pasiune, scuzele nu sunt binevenite.
Al treilea lucru subînţeles în al doilea punct este constanţa. A scrie în mod constant este una dintre calităţile cele mai subestimate când e vorba de ceea ce înseamnă un blogger bun. Mai mult decât geniul personal, a scrie în mod constant este ceea ce îţi atrage nucleu unul public fidel. De exemplu, Chinezu nu reuşeşte să fie întotdeauna genial (nici nu vrea, nici nu trebuie), însă ştii că dacă intri zilnic la el pe blog, găseşti chestii noi şi interesante.
A te strădui să scrii zilnic presupune o disciplină care merită respect şi a-ţi asuma că nu întotdeauna poţi să fii genial denotă o modestie şi o pertinenţă care spune multe despre autenticitatea unui om.
Al patrulea lucru este interactivitatea. Un blogger care doreşte să-şi consolideze brandul personal trebuie să fie activ pe blogul său si interactiv pe blogurile altora (să lase comentarii relevante, să participe la discuţii) şi în reţelele sociale aferente (twitter, facebook etc.).
Nu există blogger bun fără asumarea unei identităţi coerente în celelalte reţele sociale. E ca şi cum ai avea un dormitor curat şi o bucătărie murdară. Impresia pe care o vei lăsa unui musafir va fi reglată de bucătărie, iar nu de dormitor.
Mai mult, interactivitatea presupune să înveți să comunici în diferite medii, cu diferiți oameni.
Al cincilea lucru este propriul tău vis dincolo de blog. Blogul este un instrument (bun, prost sau genial, cum o fi, este doar un instrument), dacă devine scop în sine este deja semn de lipsă de inspirație. Pentru că dincolo de faptul că îți dorești să fii un bun blogger, ideal ar fi să-ți dorești să devii cineva care își urmează propriile visuri dincolo de granițele blogului. Poate Andrei Roșca sau Bobby Voicu nu sunt bloggeri buni stricto sensu (nu sunt întotdeauna constanți și harnici), însă niciodată n-au renunțat să-și urmeze propriile idealuri și proiecte dincolo de blogul personal.
Marii fotbaliști nu au fost cei mai tehnici oameni de pe teren, însă cu siguranță au fost cei care au avut viziune.
Vreau să simt viziunile tale, să văd proiectele tale, să-ți urmăresc idealurile, iar toate acestea devin vizibile abia după ce ai dat publish. Oricât de mult suflet ai pune într-un blog, îți mai rămâne un rest pe care trebuie să-l canalizezi în propriul tău castel din cărți de joc.
Dacă blogging-ul nu-ți servește scopului de-a fi un mare om, atunci totul este inutil. Nimeni nu-și dorește un loc confortabil pe propriul scaun de rezervă. Indiferent dacă ești prodigy sau late bloomer, trebuie ţinut minte că overnight success usually takes years.
Pingback: La momentul potrivit | AlexMara's Blog
Un loc la buget sĂ fie! 🙂
Sunt complet de acord. Un articol foarte bun!
Superb articol! Imi place ca explici cu naturaletea unui conferentiar.
Pe mine ma distreaza incapatinarea de-a da exemple nerelevante sau cvasirelevante pentru ca nu ne place noua de aia care conteaza.
Hai, succese.
nu prea sunt de acord cu ordinea in care pui lucrurile. banuiesc ca ai lasat intentionat la sfarsit punctul cel mai important.
oricum… pentru mine blogul nu poate fi un scop, ci un mijloc: omul are ceva de spus si spune. cititorii decid dupa daca merita ascultat sau nu. imi pare cumva pe langa subiect ca cineva sa se intereseze de ce ii trebuie ca sa faca un “blog bun”, o data ce intelege ca scopul este comunicarea (implicit, pentru comunicare eficienta, trebuie sa respecti niste reguli).
Am inceput sa iau mai in serios blogul de vreo 6 saptamani si scriu (aproape) zilnic. am observat deja o crestere in trafic, numar de comentarii etc.
Cum blogul este “side project” si nu eram atat de implicata, am lasat sa treaca destul timp fara sa imi structurez ceva mai serios eforturile. Sfaturile sunt bune si, prin respectarea acestor idei, poti aduce un blog destul de sus in “lista”.
am si eu blog de cateva luni. sii am sii facebooook. sii am siii twitterrrr. si uneori mai comentez pe la altii..
ba da-ma dracu, sunt blogerita? ))))))
La mine blogul este doar un spatiu virtual in care adun idei, articole si experiente care ma atrag.
E o anumita relaxare si organizare in lucruri ce-mi atrag atentia.
La altii este o pasiune, (cum e si cazul tau) si se dedica. Felicit mai ales pe cei care reusesc sa construiasca proiecte educative prin blogurile lor si care aduc valoare prin ideile impartasite vizitatorilor online :).
Pingback: Strangers on the Net » Mar Nero: durerea şi prietenia româno-italiene
dap, baza. misto 🙂
Eu incerc sa iau exemplu de la fiecare blogger , acum e si varsta mea , oricum am multe de invatat dar cred ca , cand voi creste pe la 17-18 ani voi putea fi si numit blogger , pana atunci ma auto-numesc pitic-blogger !
..asa e. pe termen lung totul se reduce la o medie ”valorica” din care reiese a fi-ul fiecaruia.
Chiar si cei care s-au axat doar pe ”copy-paste” pot fi ”decriptati” c-o relativa usurinta dupa modul in care abordeaza subiectele infatisate!
concluzie – indiferent de ceea ce vrei sa pari, in cele din urma esti ceea ce esti!
(wow – ce adanc!) :))
“overnight success usually takes years” foarte frumos. Si din fericire adevarat. 🙂
Pingback: Bune de citit: 13-19 septembrie | Dojo Blog
ca lumea.
nu sunt de acord eu cu pct 4 … e greu de expicat de ce.
pur si simplu am fost bombardat de spameri, de indivizi care injura…
in plus in blogosfera romaneasca nu gasesti decat ura, invidie… in spatiul virtual romania este ca si in cel real.
nu am chef sa interactionez cu 99,999999% din “bloggeri” romani.
iar nu sunt de acord cu finalul: blogul este un scop in sine. pt mine.
altii sunt pusi pe bani.
ai auzit si tu expresia ” faci bani cu blogul”…
treaba lor. nu ii condam.
dar nici nu vreau sa interactionez cu asemena specimene.
as putea contiuna dar ma opresc aici.
have fun,
john
Urmarind comentariile si recitind articolul, am constatat o lipsa. Desi argumentele sunt de bun simt, lasa loc unei marje mari de interpretari in functie de opiniile celor 60K de bloggeri. Asta pentru ca, cred eu, bloggingul in Romania nu este incadrat intr-o paradigma care sa-l explice sau justifice (macar la nivel de simt comun, spontan). De exemplu, lucrurile devin clare daca definim bloggingul prin conceptul de fapt social (E. Durkheim). O alta catalogare de succes ar fi acea de ,,comunitate de bloguri = sistem mic”, conform teoriei sistemelor sociale, un sistem mic tinde sa copieze/urmeze traiectoria unui sistem dominant, mare. Astfel, s-ar generaliza anumite practici de blogging, s-ar modera frustrarile unora, s-ar intelege fenomenul intr-un mod holistic, ar creste calitatea blogurilor, controlul, responsabilitatea, s-ar anticipa mai bine trendurile, etc, fara a afecta originalitatea si farmecul scrisului pe blog. Concluzionand, avand asupra bloggingului o intelegere exterioara si independenta de manifestarile individuale, cresc: interactivitatea, responsabilitatea, calitatea fara a fi afectate stilul si personalitatea membrilor.
Nota! Comentariu scris fara pretentia de a epuiza subiectul si cu disponibilitatea de a dezbate pe exemple concrete.
Imi place ultima expresie: succesul peste noapte vine dupa ani de munca. De fapt, daca faci ceea ce iti place nu e tocmai munca. sunt de acord ca blogul este un instrument de construire a propriei identitati.
Pingback: Ghid de utilizare: Cum te poate ajuta Facebook? | Adrian Ciubotaru
Foarte interesant articolul. Am descoperit site-ul tau in urma cu cateva zile si trebuie sa recunosc faptul ca, citind articolele tale, am avut multe revelatii…
Sunt inca la inceput cu blogul si uneori imi este greu, dar experientele celorlalti imi dau increderea si convingerea ca sunt pe drumul cel bun.
O zi buna.