Primisem un mail de la Carina în care, în contextul campaniei lui Tudor Chirilă prin licee, eram rugat să scriu un articol răspunzând la întrebarea Fac ce-mi place?
Am început de două ori articolul şi m-am împotmolit. Fac ce-mi place (scriu), însă nu întotdeauna scrisul meu serveşte la ce-mi place. Scriu şi pe blog, şi la muncă (sunt copywriter), însă nu aici rezidă tot interesul. A face ce-ţi place nu este totul. A face ce-ţi place nu presupune o miză, o responsabilitate, o provocare.
Astfel, observ că, în ciuda faptului că fac ceea ce-mi place, uneori îmi lipsesc provocările pe care de multe ori sunt nevoit sa le fabric singur.
Mă opresc aici adăugând că îmi place ideea lui Tudor Chirilă (mentorship şi lider de generaţie le iau drept nişte găselniţe de PR) şi sper ca acest turneu să se schimbe ceva – cât de puţin – în mentalităţile obosite şi confuze ale multor liceeni.
Cuvintele pe care le-ai pus in italics sunt intr-adevar gaselnite de pr, dar ma intreb daca pr-ul nu ar trebui sa tina cont si putin de realitate, pentru ca sunt foarte fortate titlurile respective, sau cel putin ”lider de generatie”…eu asa am senzatia
Eu nu prea fac ce-mi place, dar deocamdata e singura mea optiune.