Cateva amintiri

1 Flares 1 Flares ×

Dadeam sa trec strada cand am simtit ca ma impinge ceva. Intorc capul si-l vad. Un imens caine-lup. Singur. Am mers pe Ion Campineanu si-am trecut impreuna Calea Victoriei. A luat-o in jos catre Cismigiu, iar eu am facut dreapta catre Libraria Humanitas.
Era destul de mare, parea bine hranit si ma intrebam care sunt sansele ca in centrul capitalei sa intalnesti un caine-lup vagabond.

Eram prin clasa a treia cand venind acasa, am vazut in cusca un caine nou. Stiam ca cel precedent, Franz, murise, insa cel nou, un imens caine-lup pare extrem de ciudat. Nu latra deloc, insa era extrem de fioros. Il luase tata de la un prieten politist si o luna cat a stat la noi, nu tin minte sa-l fi auzit latrand de cateva ori. Mama nu era multumita de el, nu manca paine si facuse felul catorva gaini mai naive de prin curte. Noi aveam nevoie de o javra care sa latre, sa anunte, nu sa taca mizand doar pe aspectul sau fioros, era prea scump de intretinut si-n curand am scapat de el. Uneori nici nu iesea din cusca, insa in urma unui sondaj preliminar, tata observase ca descurajase si clientii care il vizitau acasa. Ar fi preferat si ei un caine care latra, care isi neutralizeaza prezenta prin insasi anuntarea ei.

La noi, totul este redus la o dimensiune locala. Aveam acasa un caine care uneori, supus unui regim alimentar precar, il vedea mancand graunte la concurenta cu gainile. Era un ciobanesc corcit si-a rezistat. Un alt caine mic insa, un doberman finut, luat de la un prieten si dus la tara, n-a rezistat. Bunica ii daduse intr-o zi tărâţe inmuiate in apa, iar in cateva zile s-a curatat. S-a dus singur in gradina printre papusoi si-a murit. Parea extrem de trist in acele ultima zile, ca si cum neam din neamul lui nu fusese insultat cu tărâţe.

Despre Rex ce sa mai spun? Il luase bunicul din fata bisericii catolice intr-o iarna geroasa si ni-l adusese acasa. Era o corcitura, insa ani buni si-a facut datoria obisnuita. Nu manca pui, latra regulamentar si nu mica ne-a fost mirarea cand, intorcandu-ne intr-o duminica de la tara, am vazut ca Rex fatase. Atatia ani langa noi si nimeni nu fusese curios ce hram poarta. Am fost atat de nedumeriti de puii sai, incat am scapat repede de ei ca si cum ne-ar fi fortat schimbarea unei perceptii incetatenite. Dupa aceea, desi Rex a mai trait cativa ani cu noi, n-a mai indraznit sa fete.

1 Flares Twitter 0 Facebook 1 1 Flares ×

11 thoughts on “Cateva amintiri

  1. Jenel

    Cata salbaticie sa tratezi un caine asa. E o dovada de barbarism tipica mediului rural romanesc. Probabil si bulgaresc, sarbesc, poate si grecesc.

    Reply
  2. Nu.

    Are dreptate Jenel. Moldovenii sunt barbari, pen’ca se trag din moldovenii lui Stefanel, aia de dincolo de Prun, care ca niste barbari salbatici foloseau cainii (intr-un mod barbar) la altceva decat pupat in polul opus boticului (gest barbar de altfel).
    Mno, ce sa-i faci daca acum fiecare filfizon blameaza mediul rural si practicile-i specifice, desi daca se uita in buletin, arborele lui genealogic fix din practicile astea neortodoxe se trage. Ma gandesc cati intelectuali ar mai fi fost pe planeta daca in vremuri antice in loc de Faringosept si Strepsils nu foloseau batranii comprese cu urina, aplicate pe gat. Dezgustator si barbar. Dar bine ca-n mileniul tri’ (trei ardeleneste) avem nas fragil si suflet de aur.

    Reply
  3. artistu

    Jenele nu acuza inainte sa traieste in conditiile acelea si in mediul acela. Iti place sa mananci carne de pui sau porc dar ai vrea ca altii sa faca taierea pt tine. Asa ca hai sa nu insultam, hai sa nu vedem monocolor ! Intr-o gospodarie cu multe “guri” nu ai cu ce tzine inca 5 sau 6 guri de caini sau pisici. Asa ca eutanasierea (inainte de a face “ochi”) e solutia general acceptata dintotdeauna. 🙁

    Reply
  4. vorbaretu'

    jez: …e doar de dragul slovei…realitatea este alta; ok?!
    daca pe catei i-ar fi pastrat, adi ar fi trebuit sa mai scrie inca un fragment, apoi ei s-ar fi facut catelandri care “sa umble si ei ca baietzii” etc… 🙂

    Reply
  5. RoBlegooFest2007

    Pai, si pe mine nu m-ai vazut? Ala mare, negru, cu maro deschis pe bot…ala cu coada lunga, zic. Am hamait dupa tine, te uitai dupa gagici. Eram vis-a-vis, langa ghereta…
    Eh…bloggerii de azi, nu mai sunt ca bloggerii de ieri.

    Reply
  6. Oaie

    asta cu “ne tragem toti de la tara” ma face sa rad. si din maimute ne tragem toti, asta nu inseamna ca gorilele sunt vreun model.
    din ce am vazut pe la sate in Ro, oamenii mi se par destul de apropiati de maimute, ce-i drept.
    cat despre caini, filfizoni si jenel, si eu cred ca e barbar sa omori niste pui de caine. nu condamn pe nimeni, poate omul nu avea ce manca, dar veti fi probabil cu totii de acord ca intr-un sat din Anglia de exemplu daca cineva face asta e arestat si bagat la bulau (banui ca de drepturile animalelor ati auzit) pe cand la noi oamenii considera normal un astfel de comportament, ba chiar par firesti si lucruri mult mai dure.
    http://0aie.blogspot.com/2007/09/romania-profunda-3.html

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.