Cimitirul era chiar în drumul nostru, treceam destul de des prin el ca să ajungem la ştrand. Într-o zi ne-am întors mai târziu de la ştrand, iar când am vrut s-o luăm prin cimitir, porţile erau închise.
Am încercat să sărim gardul, însă în curând a apărut şi paznicul care ne-a tăiat-o scurt:
“Ne pare rău, am închis!”
Adrian Ciubotaru
mi s-a’ntamplat si mie… 🙂
dar eu intrasem la nudisti, la Ghiol, pe vremuri, cautam pe cineva, o verisoara mai mare…
“ne pare rau, s-a inchis! afara” 🙂
pai e cu ore de vizitare, ca la spital. si mai ales cu caini. arar cimitir fara caini care sa nu te latre.
eu in tinerete am fost socata sa aflu ca bisericile se inchid. stiu ca dintr-un tupeu adolescentin i-am zis preotului ca parca e casa Domnului, ca uneori nu poti sa vii sa te reculegi la ora exacta sau ceva de genul asta…
mai nou ma amuza serviciile de pompe funebre care au uneori niste sloganuri care ma lasa muta
@jez: si promo de genul “cumperi 1 sicriu si primesti 2! ” 🙁
…dar si batiste personalizate”
sorry, sunt cam vorbaret; noapte buna! 🙂
”Faci ce faci si tot la noi ajungi” pmpe funebre , Brasov