Ce a făcut Cuba – Perioada Specială

0 Flares 0 Flares ×

oeowuw.jpg
Perioada Specială sau Período especial en tiempo de paz. Astfel au fost denumiţi  anii de criză economică prin care Cuba a trecut după colapsul Uniunii Sovietice în 1991 şi măsurile care au fost luate pentru a depăşi această situaţie. Mai bine spus, astfel s-a numit în mod propagandistic pariul pe care Cuba trebuia să-l facă cu sine pentru a supravieţui.

Pe lângă produse farmaceutice, maşini industriale şi îngrăşăminte chimice, Cuba importa din Uniunea Sovietică aproape tot petrolul de care avea nevoie şi exporta în fosta ţară comunistă aproape toată producţia de zahăr.
Când Uniunea Sovietică a căzut, toate contractele au fost anulate, iar impactul asupra economiei Cubei a fost devastator. Importurile şi exporturile au scazut drastic, iar criza de combustibil s-a făcut simţită în câteva luni. Efectele negative asupra transportului şi a agriculturii au obligat guvernul Cubei să-şi regândească politicile imediate.

A-ţi diminua cu 40% consumul de combustibil în câteva luni este o măsură dramatică specifică unei ţări aflate în război.
În acelaşi timp, imaginându-şi un efect de domino, în speranţa că regimul lui Fidel Castro va cădea după modelul fostelor state comuniste din Estul Europei, SUA şi-a înnăsprit embargoul economic.

Ce a făcut Cuba pentru a depăşi acest impas este o poveste interesantă (dincolo de introducerea raţiilor la produsele alimentare, întreruperea curentului electric la intervale regulate etc.), însă în cazul de faţă vreau să atrag atenţia mai ales asupra schimbărilor în agricultură.

În câţiva ani, Cuba a fost nevoită să treacă (nu fără ajutorul unor specialişti din Australia) de la o agricultură comună unei tări industriale la o metodă de agricultură organică.
Au renunţat la pesticide şi au introdus biofertilizatori. Au renunţat la clasica agricultură intensivă şi au introdus sistemul rotaţiei culturilor.
În lipsă maşinilor, vechile cooperative agricole după model comunist au fost restructurate. S-au micşorat loturile şi s-au format mici intreprinderi “private” în care doar o parte a recoltei revenea statului.

În lipsa mijloacelor de transport, s-au format mici pieţe agro-alimentare în fiecare comunitate asigurându-se astfel 80-100%  din necesarul de hrană.

O iniţiativă pe mi-a plăcut în mod special este urban gardening (sunte estimate în jur de 10.000 de grădini urbane în Cuba). Locuitorii oraşelor au fost încurajaţi să planteze legume pe fiecare parcelă de pământ nefolosită. Acum periferiile Havanei sunt pline de asemenea grădini agricole care constituie o sursă de venit pentru multe comunităţi.
De notat că acest model de agricultură urbană nu este folosit doar în Cuba.

Perioada Specială, dincolo de greutăţile economice implicite (scăderea puterii de cumpărare, scăderea calităţii vieţii etc.), a fost pariul pe care Cuba l-a făcut cu sine însăşi. A schimba atât de mult şi de repede obiceiurile de consum ale unei întregi naţiuni este un proces de inginerie socială care, e drept, nu este la îndemâna unei ţări democratice.
Între timp, Cuba s-a reorientat. A început să importe petrol din Venezuela, Uniunea Europeană, în ciuda embargoului, a început să dezvolte relaţiile economice permiţând accesul companiilor europene în insulă, turismul a început să se dezvolte etc.

Perioada Specială este doar unul din cazurile în care nevoia te învaţă şi dincolo de propaganda oficială este riscant să cuantifici avantajele si dezavantajele unui asemenea amplu proces. Când economia ţării este devastată de un embargo şi o dependenţă aproape totală faţă de un furnizor extern, a părut firesc pentru liderii Cubei să încerce să schimbe temeliile industriale ale agriculturii, să implice cetăţenii mai mult in procesul de producţie şi să invite la o agricultură organică susţinută chiar şi în mediile urbane.

În mai puţin de o decadă, Cuba a reuşit acest pariu al schimbării. Agricultura sa, chiar dacă nu este intensivă şi nu doboară recorduri de producţie, este un studiu de caz pentru multe programe şi intreprinderi agricole din toată lumea, iar conceptul de urban gardening, fie doar din motive estetice şi ecologice, a deveni un trend în rândul multor organizaţii de mediu.

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 0 Flares ×

5 thoughts on “Ce a făcut Cuba – Perioada Specială

  1. Calin

    Urban gardening, poti spune ca s-ar face la noi in orasele mici din judete, unde inca omul de rand are o gradinuta langa casa. E un obicei ce incetul va disparea, datorita preturilor din ce in ce mai mici a legumelor.
    Ar fi chiar interesant sa vad ca se promoveaza idea de urban gardening in Romania pe viitor, doar pentru a nu se pierde acest obicei de a avea gradinutza cu legume langa casa.

    Cuba, un studiu de caz interesant de urmarit.

    Mult succes !

    Reply
  2. Adrian Ciubotaru Post author

    Calin, da, obiceiul asta a cam dispărut şi este asociat acum cu mijloace economice precare.
    Cel puţin în ultimii ani ai comunismului, ţin minte că am văzut genul acesta de grădini pe lângă blocuri, la fel cum am văzut şi mici curţi în jurul blocului cu animale şi păsări.

    Ideea de urban gardening se promovează acum (cred că englezii au reactivat-o) la un nivel estetic, ornamental, peisagistic.
    Poţi arunca o privire şi aici.

    Reply
  3. Pingback: De Citit In Weekend | Marius Tudor's Blog

  4. danmarti

    Am trecut rapid peste text si am fost impresionat de tonul si de sensurile implicite ce decurg din el.Presupun ca este preluat din textul original.Am dedus urmatoarele – din ceea ce nu se spune explicit: In discutia aceasta referirile la Cuba ca dictatura,sunt futile. Cuba a trecut prin momente foarte grele (economice?) si a reusit sa rezolve situatia.. Cu ocazia asta s-a revenit la agricultura ecologica,ceea ce este super. Si englezii.. :))
    Percep situatia in felul urmator:
    Dictatura din Cuba si-a distrus propria tara si pe oamenii ei;nu-i vorba era sa provoace si dezastru nuclear.(atunci era o chestie sa vorbim de agricultura ecologica in Cuba)
    Pentru a intelege mai bine,empatic vorbind,propun ca exercitiu de imaginatie sa ne mutam nasterea in Cuba de acum 30 de ani,cu tot cu prieteni si tot ceea ce ne este cunoscut.
    Modelul de succes al supravietuirii Cubei este povestea mizeriei a umilintei si a durerii oamenilor ei.Nu intamplator exporta muzica si box. 🙂

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.