Macar Chomsky da speranta. Crede “schimband”/”renuntand” la organizarea curenta putem avea o societate mai buna prin prisma “bunatatii” si “creativitatii” intrinseci a oamenilor (Wikipedia – e pana la un punct un model social-informational ce sustine teoriile lui Chomsky).
Cu Foucault am o mare problema si anume ca-l percep ca un “stangist”/”socialist”. Si mereu oamenii astia se ascund in spatele unor notiuni ca inechitate/opresiune/clase sociale ca sa-si justifice optiunile totalitare.
Dupa parerea mea, e o dezbatere (din 1971) pe notiuni,principii,persoane complet incongruente, si asta nu doar in Limbaj. (gasiti textul la http://www.ecrivains.org/?p=290 ).
Desigur ca acum, in era BIG-BANG-ului specializarilor, nu doar culturale,se poate incearca domeniul transdisciplinaritatii ca solutie, plecand de la ipoteza ca toate considerentele sociale au fost deja experimentate efectiv cu rezultate catastrofale (non Foucaultian!) si nici o noua utopie intelectualo-filosofica ( non Chomskyan!) n-ar putea sa ne salveze nici ea de declin.
Suntem oare condamnati sa dezbatem vesnic pe marginea prapastiei? Sau sa cautam solutii, ca Patapievici pt. blocaje, din intelepciunea ipoteticei “Age d’or” a omenirii?
Catalin, e buna ideea cu wikipedia, nu facusem conexiunea…
Genaro, multam fain pentru link, e foarte util.
Sunt doua modele, unul european (axat pe suspiciune) si altul american (cu o doza de activism) care pe langa doza diagnostic contin si-un sambure de utopie.
Genaro, miza e intr-adevar larga, cum putem obtine elemente de unitate ale spiritului uman, spatiul cultural in care putem vorbim un limbaj comun?
inteligent foc, domnul foucault asta. pacat c-a murit de tanar. daca mai traia poate ajungea la concluzia lui Tutea (pe care de altfel nu-l simpatizez prea mult): ceva de genu ca cine nu e de stanga in tinerete , nu are inima, iar cine ramane de stanga la batranete e un cretin. Oricum, mi-a placut cum l-a bagat putin in ceata pe Chomsky spunandu-i ca logica lui e gresita pentru ca e bazata pe termenii definiti si limitati de lumea in care traim. Poate il tenta totusi pe domnul Foucault sa reinventeze limbajul…intr-unul de lemn?… sau poate ca ar fi fost destul de inteligent sa revolutioneze intreaga omenire prin solutiile sale.
In sfarsit, dezbaterea a fost un adevarat deliciu intelectual. Imi place. Am sa ma mai servesc cu niste portii de pe YouTube 😀
pentru mine discutia se incadreaza in limitele (darcu aplicatii diferite) “conflictului” popper-kuhn. Chomsky/popper = ideea de absolut, de chestie adevarata dincolo de noi, etc, etc, Foucault/kuhn=totul este intr-un cerc social determinat, sau determinat de ceva in care construim si care nu se lasa tentat, acuzat, distrus, si mai mult decat asta constituie bazele a ceea ce gandim, facem etc… dar e totusi o discutie faina… io prefer sa fiu cu foucault 😉
Macar Chomsky da speranta. Crede “schimband”/”renuntand” la organizarea curenta putem avea o societate mai buna prin prisma “bunatatii” si “creativitatii” intrinseci a oamenilor (Wikipedia – e pana la un punct un model social-informational ce sustine teoriile lui Chomsky).
Cu Foucault am o mare problema si anume ca-l percep ca un “stangist”/”socialist”. Si mereu oamenii astia se ascund in spatele unor notiuni ca inechitate/opresiune/clase sociale ca sa-si justifice optiunile totalitare.
Buna Adrian,
Dupa parerea mea, e o dezbatere (din 1971) pe notiuni,principii,persoane complet incongruente, si asta nu doar in Limbaj. (gasiti textul la http://www.ecrivains.org/?p=290 ).
Desigur ca acum, in era BIG-BANG-ului specializarilor, nu doar culturale,se poate incearca domeniul transdisciplinaritatii ca solutie, plecand de la ipoteza ca toate considerentele sociale au fost deja experimentate efectiv cu rezultate catastrofale (non Foucaultian!) si nici o noua utopie intelectualo-filosofica ( non Chomskyan!) n-ar putea sa ne salveze nici ea de declin.
Suntem oare condamnati sa dezbatem vesnic pe marginea prapastiei? Sau sa cautam solutii, ca Patapievici pt. blocaje, din intelepciunea ipoteticei “Age d’or” a omenirii?
Catalin, e buna ideea cu wikipedia, nu facusem conexiunea…
Genaro, multam fain pentru link, e foarte util.
Sunt doua modele, unul european (axat pe suspiciune) si altul american (cu o doza de activism) care pe langa doza diagnostic contin si-un sambure de utopie.
Genaro, miza e intr-adevar larga, cum putem obtine elemente de unitate ale spiritului uman, spatiul cultural in care putem vorbim un limbaj comun?
genaro: se pare ca, cel putin dpdv Foucault, da…ne zbatem pentru a ne…zbate! intr-“un discurs, pentru discurs”… 🙂
inteligent foc, domnul foucault asta. pacat c-a murit de tanar. daca mai traia poate ajungea la concluzia lui Tutea (pe care de altfel nu-l simpatizez prea mult): ceva de genu ca cine nu e de stanga in tinerete , nu are inima, iar cine ramane de stanga la batranete e un cretin. Oricum, mi-a placut cum l-a bagat putin in ceata pe Chomsky spunandu-i ca logica lui e gresita pentru ca e bazata pe termenii definiti si limitati de lumea in care traim. Poate il tenta totusi pe domnul Foucault sa reinventeze limbajul…intr-unul de lemn?… sau poate ca ar fi fost destul de inteligent sa revolutioneze intreaga omenire prin solutiile sale.
In sfarsit, dezbaterea a fost un adevarat deliciu intelectual. Imi place. Am sa ma mai servesc cu niste portii de pe YouTube 😀
pentru mine discutia se incadreaza in limitele (darcu aplicatii diferite) “conflictului” popper-kuhn. Chomsky/popper = ideea de absolut, de chestie adevarata dincolo de noi, etc, etc, Foucault/kuhn=totul este intr-un cerc social determinat, sau determinat de ceva in care construim si care nu se lasa tentat, acuzat, distrus, si mai mult decat asta constituie bazele a ceea ce gandim, facem etc… dar e totusi o discutie faina… io prefer sa fiu cu foucault 😉
Citatul zilei: Noam Chomsky:
http://razboiulcutine.haipa.ro/2008/07/30/citatul-zilei-noam-chomsky/