Optimismul meu autohton îşi are sursa într-un gând ce mă urmareşte de multă vreme ca un fundal sonor: pot fi eu însumi trâind şi în altă parte decât în patria mea. Există şi alte medii în care pot să mă dezvolt decât în cadrul comunităţii lingvistice în care m-am născut. Gândul ăsta mi se pare plin de optimism căci are în spate încrederea în posibilităţile nelimitate ale personalităţii umane şi, implicit, ale propriei persoane.
A te ataşa prea mult de unele tipare locale, a te lega prea mult de configuraţiile simbolice ale unui mediu naţional denotă, cel puţin în opinia mea, o lipsă de încredere în sine. Denotă o mentalitate locală. O comparaţie ciudată ar fi cazul unui tip ce-i şmecher la el în sat, iar într-o discotecă de la oraş, ieşit din cuibul său se simte stingher şi timorat.
Această mentalitate locală ce ne frânează creşterea şi ne împiedică în acelaşi timp să ne asumăm responsabilităţi mai largi, responsabilităţi ce depăsesc cadrul comunităţii în care ne mişcăm. De exemplu, mişcarea ecologistă se bazează pe aceeaşi idee a responsabilitătii globale ce depăşeste barierele lingvistice, religioase, naţionale etc. Astfel lipsa mea de stres cu privire la probleme locale, balcanice de care se plânge majoritatea românilor aici îşi are originea. Lamentarea în privinţa problemelor româneşti necesită un consum extrem de păgubos de timp şi energie psihică. Bormaşina ce râşneste duminică dimineaţa, maneaua ce se aude seara în apartamentul vecinului, claxoanele din trafic, nesimţirea celorlalţi îmi pot schimba oare calitatea “metafizică” a sinelui propriu?
În acelaşi mod, majoritatea problemelor şi dramelor cu care ne confruntăm zi de zi sunt chestiuni locale ce şi-ar putea găsi rezolvarea în cadrul local al psihologiei. Mici frustrări, mici compromisuri, mici drame, mici înfrângeri ce crează un tablou ce se va vinde tot timpul ieftin la marea licitaţie a vieţii.
Aşadar, feriţi-vă de dramele mici!
ma vad obligat sa fiu iar impotriva… stii tu… din principiu.
subestimezi importanta limbii pe care o vorbesti ca limba materna. poti fi tu insuti si traind in alta parte dar nu vei fi la fel sau acelasi. de fapt am inceput sa cred urmatorul lucru: cu cat esti “mai local” cu atat o ai sansa mai mare de a fi mai global… dezvoltat zic. cu alte cuvinte ca sa te ridici global / general trebuie sa pornesti de la / sa stapanesti particularul. cum s-ar simti un smecher intr-o discoteca de la oras intr-una de la sat… ma gandesc oare cat de mult s-ar plictisi.
eu nu cred ca exemplul cu disco de oras vs sat este cel mai relevant. poate ca au si ei falitii lor, discotecile lor de tara si ale de oras, deh… nu cred ca noi suntem mai prejos, cel putin tinand cont de anumite circumstante – atenuante sau nu neaparat- ca doar toti au uscaturile lor, dar asa ne-am obisnuit noi sa preaslavim anumite parti geografice, culturi etc. Nici sa ne imbatam cu un patriotism ieftin si gratuit nu ar fi o solutie (mai fac treaba asta cateodata), dar macar sa avem o constiinta clara a minusurilor si plusurilor. sa nu ne simtim nici mai slabi nici mai buni fata de altii. mai adaptati sau mai neadaptati. Practic romanul se adapteaza destul de usor la orice mediu, zic io, chiar si fara sa constientizeze treaba asta. Nu prea vad ce legatura are atasamentul de “tipare” cu dependenta de un anumit sistem sau cu inertia unora. Daca stau bine sa ma gandesc, expatii “oraseni” care venira prin “satul” Romania s-au adaptat pretty well. Deci le place la discoteca noastra sateasca. Si daca nu ma insel de-a lungul istoriei nici unul din ei nu s-a plans. pana si exilatii cred ca mancau ce nu trebuie cand se plangeau si se vaicareau, ai dreaku de snobi (incepand cu nea Ovidiu). Pana la urma poate ca e o problema de individ si de disponibilitatea lui de a raspunde/reactiona/actiona/interactiona deschis la mediu/spatiu/timp/ bla bla. Pfiuuu, ce sforaieli am bagat toti pe aici….hai sa nu mai vorbim de subiecte d-astea spinoase like patriotism, globalizare, “la ei” si/sau “la noi”, legalizarea drogurilor, prostitutiei, batai, intram in polemici fara sfarsit si…ajungem la aiureli, nu? :-))
Poate ca am confundat “global” cu o anumita zona geografica, dar notiunea asta de “global” ma face sa zambesc; prietenii stiu de ce. poate