Mă aşteptam la succesul primei campanii Blogal Initiative, însă nu-mi închipuiam că totul poate să devină viral. Am mare încredere în tot ce înseamnă crowdsourcing, însă în acest caz mă gândeam la produsul complex – credit refinanţare BCR – care trebuie promovat.
Nu este nici uşor, nici simplu să prezinţi un produs bancar care necesită documentare, evaluări serioase şi toate variabilele pe care le include percepţia asupra băncilor şi experienţa proprie. Produsul de faţă este delicat şi cu atât mai mult am apreciat mişcarea BCR de a-l lăsa pe mâna mulţumii.
Să scoţi o poveste din avantajele unui credit de refinanţare este o mare provocare:
– costuri de transfer zero (taxe notariale suportate de bancă), comision analiză zero
– posibilitatea de a cumula toate creditele într-unul singur
– asigurarea imobilului gratuit (în funcţie de tipul creditului)
– posibilitatea de a mandata banca să efectueze o serie de operaţiuni de preluare a creditului de la banca finanţatoare în numele clientului.
Totuşi, printre cele 180 de articole de pe 107 bloguri – care însumează 500.000 de afișări pe zi – înscrise în campanie s-au găsit multe răspunsuri la această provocare. Spuneam că am încredere în crowdsouring pentru că oamenilor le plac provocările, mai ales când sunt premii în joc.
Este suficient să mă gândesc doar la un singur “spot” (din cele câteva zeci înscrise în competiţie), să-mi dau seama că nu se duce lipsa creativităţii în cadrul comunităţii de bloggeri.
Revenind la Blogal Initiative, bloggerii încă mai pot participa la această campanie. Condiția obligatorie este înscrierea la adresa contact@blogalinitiative.ro sau pe site.
Pe twitter, canalul oficial de comunicare este hashtag-ul #refinantare care a înregistrat până acum mai mult de 2.000 de mesaje.
:)) Să înţeleg că ţi-ai stabilit preferaţii? Dacă oamenii ăştia câştigă, meriţi cel puţin o bere pentru promovarea făcută pe adrianciubotaru.ro
Miruna, juriul e juriu, eu am dat un exemplu care include, e drept, o preferinţă:)
Inteleg ca… “les jeux sont faits”, decizia ta, luata.
(…Inca nu ma impac cu gandul ca exista pe blogul tau sute de articole scrise “pe bune”: sincer, autentic, din suflet – intr-un cuvant: CALITATE)
Pacat:(:):(…
Stiu ca trebuie sa mananci (si sa-ti platesti creditele, eventual:)), dar am un sentiment destul de greu… de dezamagire, ce-mi apasa sufletul. Probabil ca am ramas o naiva si ar trebui sa ma ma rusinez de asta (la varsta mea:))
Pana acum nu m-ai onorat niciodata cu vre-un feedback, poate o faci de data asta, incercand sa-mi explici DE CE ai incredere in crowdsourcing (cel incrucisat cu marketing si social media, de ce crezi ca-i o treaba onesta, care merita sustinuta?
Oricum, profit de ocazie sa-ti multumesc pentru nenumaratele articole de calitate pe care le-ai produs de-a lungul timpului.
Liliana, îţi mulţumesc pentru mesaj.
Îţi răspund pe scurt: am încredere în crowdsourcing pentru că e următorul pas în interacţiunea companiilor cu oamenii. E un pas riscant pentru o companie care o obligă totuşi să îşi îmbunătăţeasă serviciile. Dacă provoci oamenii să participe la serviciile pe care le lansezi, ar fi bine să nu dezamăgeşti.
Ştiu, domne, că e cu juriu, dar tot meriţi o bere 😉
Si eu iti multumesc de raspuns:)
In teorie ai dreptate, in practica… hmm..:):(:)
Din punctul meu de vedere e simplu si clar: cowdsourcing da in anumite contexte, crowdSOURCING marketing NU!
Nu e OK tocmai pentru ca PARE a fi OK.
“Pare” sa dea loc celor multi, fiecare isi poate imagina ca se poate trage de sireturi cu cei mari si tari, in fapt conducand prin reactia pe termen lung catre o segregare sociala, despartire in grupuri si grupulete de “insiders”, etc. Este o democratizare (vulgarizare?) care in timp, cumulativ, va avea rezultate foarte nefaste social (si deja exista domenii in care se simte asta!)
Hai sa-ti scriu si eu (desi nu ai intrebat) de ce urasc “mutantul” crowdsourcing><marketing:
Pentru ca e o iluzie, intretinand iluzii, creand imagini false de valoare si promovand false valori (conduce la psihotizare), este un mit care se construieste ACUM, pe care cei tari (cu bani, cu putere) il vor exploata in defavoarea multimii.
Pentru ca promoveaza lipsa de profesionalism, scazand nivelul acestuia catre zero, lovind in cei care au investit timp si energie pentru a-l dobandi (profesionalismul).
Pentru ca loveste economic in cei de mai sus (in profesionisti) care nu vor mai avea cu ce-si intretine familia si existenta (si nu exagerez).
Pentru ca… si pentru ca… (as mai avea vreo duzina de motive si exemple) dar ma limitez la un singur exemplu: daca ai avea de trecut o interventie chirurgicala ai dori sa ai serviciile celui mai bun medic, un PROFESIONIST, nu ti-ar trece prin minte sa faci crowdsourcing… Pare exagerata comparatia, dar nu este: pentru ca cineva sa devina un bun profesionist are nevoie de multa investitie personala si suport social. Acest crowdsourcing mutant ameninta exact acel suport social si motivatia investitiei personale.
Liliana, “Nu e OK tocmai pentru ca PARE a fi OK”, “segregare socială”, democratizare = vulgarizare, hai să nu le lungim, am înţeles ideea.
Chiar doream sa intreb cate bloguri s-au inscris deja.
Dupa cat ne spui, o sa fie 10 / premiu. Restul muncesc degeaba….
Nu e rau pentru o “sarmana” banca sa plateasca o persoana pentru munca a zece persoane. Cat de usor pot fi manevrati oamenii….. arunci o momeala si musca “fara numar”.
Ar fi interesant sa vedem cati din cei nepremiati o sa traga o flegma pe banca cu pricina dupa momentul premierii. Eu pariez pe o cota de 50% flegme si 50% dat din mana a lehamite*. **lehamite = o vorba “buna” din suflet la adresa castigatorilor :DDDDD
Scuze, scuze, as fi editat, dar nu exista functia cu pricina 🙁
Am constientizat inca ceva: foarte multi au scris pe propriul blog intamplari “fericite” in relatiile personale cu bancile. Cand sa le dau crezare, ieri cand spuneau ce servicii proaste are banca X sau azi cand o ridica in slavi pentru un EVENTUAL premiu ?
Eu le dau crezare la ce au zis ieri, pentru ca aceea a fost experienta LOR REALA.
Foarte multumesc 🙂
Pingback: Articol din ăla cu mulţumiri multe – refinanţare BCR | Laurentiu Horubet
Pingback: La sfârșit de #refinanțare | Adrian Ciubotaru