Încă din primele zile ale protestelor în București, mai mulți bloggeri s-au plâns că au fost trași de mânecă de prieteni virtuali și de cititori cu privire la o poziție publică în subiectul exploatării la Roșia Montană.
A existat o așteptare în rândul unui anumit public ca bloggerii să reacționeze, dacă nu civic sau ca lideri de opinie, cel puțin ca mijloace de comunicare pentru a sparge tăcerea complice a mediei clasice.
foto: Cătălin Georgescu
Dincolo de surpriza generală pe care amploarea protestelor a constituit-o pentru mulți, reacțiile din partea bloggerilor au fost diferite.
În prima zi (4 septembrie) când am ieșit la protest, mai mulți cunoscuți întâlniți în stradă (jurnaliști, bloggeri, corporatiști) s-au plâns de articolul lui Piticu care a aruncat “drogați” și “hipsteri” ca o generalizare pentru ceea ce se întâmplă acolo.
Piticu a continuat seria de articole dedicate subiectului abordând următoarele probleme:
in cazul asta vreau si eu sa iesim in strada pentru ca e benzina scumpa, pentru ca e TVA-ul mare la energie electrica, pentru ca Guvernul NU INVESTESTE nimic in tara asta. Protestele astea nu le organizeaza nimeni? Sau nu sunt bani pentru a organiza asa ceva? [link]
Pana una alta, va las sa faceti ateliere gen #occupy, poate stabiliti un reprezentant (ca trebuie sa primeasca cineva dosar penal pentru proteste neautorizate), poate va puneti si niste puncte de revendicari logice si corecte, iar cu acestea sa va duceti la presa ca sa poata si presa sa puna intrebari mai departe, in numele vostru. [link]
În aceeași seară, altcineva mi-a atras atenția că, în timp ce unii erau în stradă, alții sunt la KFC, în plină campanie.
Am urmărit mai departe subiectul pe bloguri și am văzut că Petreanu și Cabral au reacționat imediat la un public care dorea o poziție sau o minimă “implicare” în legătură cu subiectul.
Simona Tache, de exemplu, a explicat clar de ce a fost “neimplicată”. Folosesc ghilimelele pentru că sunt de părere că (și) scrisul este o formă de implicare.
Bloggerii care în mod tradițional – ultimii patru ani – au fost pro-RMGC (cu suspiciunea existentă că au fost plătiți) au fost luați prin surprindere de evenimentele de la începutul lui septembrie. Vin aici cu două exemple.
Arhi, de exemplu, care pe 10 august spunea că România are nevoie de investiții strategice, iar pe 28 august jubila parcă în nume personal că proiectul de lege a fost aprobat, pe data de 1 septembrie vorbea de “o mizerie pe facebook vino să salvăm Roșia Montană, că vai și au și ah” și a publicat un sondaj din care reieșea că românii susțin proiectul Roșia Montană.
Următoarele articole – se pot vedea aici – au urmat o linie editorială parcă scoasă din manuale de PR: de la minimizarea protestelor până la decredibilizare (“hipsteri cool și sexy”), preluarea de sondaje favorabile și folosirea unor cazuri particulare pentru a ilustra o situație generală (aici).
Cu privire la acest subiect, Zoso a fost mai subtil în ultimele două luni. Pe 1 august se întreba dacă își doresc ungurii (citește Soros) aurul românilor, iar pe 16 august încheia ironic un articol cu “de fiecare dată copiii de 18 ani știu mai multe decât minerii șomeri”
În cazul lui Zoso, ironia sorții este următoarea (folosesc printscreen-ul pentru că am observat că își modifică în mod tacit articolele):
În 2011 (a se observa un “Freudian slip” în cazul “să salvăm RMGC”) situația era așa:
iar la 2 septembrie 2013 observa protestele de pe plajă:
A doua zi, tot pe pe plajă, observa că manifestanții nu au nicio revendicare, că blocada mediatică este justificată și, dincolo de sfaturile pentru cei din stradă, “dacă lucrezi la o companie sau o multinațională ai dreptul să taci”.
Argumentul cu “tu să taci” e deja recurent.
Pe 11 septembrie, concluzia e trasă deja:
“Oamenii de la Roșia Montană sunt forțați de ecologiști (pot folosi termenul ăsta acum, că e deja evident că exploatarea nu se va mai face) să moară de foame.”
Sebastian Bârgău a fost pro-exploatare la Roșia Montană de ani buni, iar pe 10 septembrie 2013 a fost la fel de direct (când alți bloggeri pro-exploatare se refugiau deja în argumente stilistice). Mai mult, cu câteva zile în urmă, atitudinea lui în acest subiect l-a costat un incident nedorit.
Un alt caz este al Cristinei Bazavan care a scris o scrisoare catre manifestantii Pro Rosia Montana și, pornind de la câteva atitudini pe Facebook și un incident nedorit, trage o concluzie generală (deși a repetat de două ori în articol că nu vrea să generalizeze):
“Ce nu ma bucura e ca nu respectati opiniile celorlalti, ca sunteti atit de fanatici in sustinerea voastra, indirjiti (parte din faptul ca nu va acorda lumea atentia pe care o doriti), incit incalcati si voi regulile democratiei”
Cu ocazia protestelor, Chinezu nu a abordat subiectul, iar Cristian Manafu a scris un singur articol. Andrei Cismaru a explicat de ce nu iese la proteste, iar Alex Ciucă a povestit de ce nu se identifică cu cei care protestează și cum alege să caute schimbarea în alte feluri.
Alex Tunaru a observat un trend, Tudor Galoș a ridicat o problemă, iar Andrei Ruse și-a descoperit o durere.
Concluziile mele
Au fost așteptări prea mari de la anumiți formatori de opinie – purtători de blog – din mediul online și pe fondul acestor așteptări au venit și tragerile de mânecă.
Există paralelisme suspecte: pe 1 septembrie doi bloggeri (aici și aici) fac trimitere către același sondaj și susțin aceeași idee cu aceleași cuvinte: “oamenii mai nervoşi sînt mai vocali, de unde şi scandalul” versus “Din păcate, opinia publică e făcută din cei care sunt vocali și scandalagii”.
Nu vreau să sugerez nimic, îmi mențin ipoteza, dar avem o problemă aici. Înțeleg că presa poate fi plină de intoxicări, înțeleg cum RMGC poate cumpăra atât spații pentru reclamă, cât și opinii editoriale, dar nu pot înțelege cum unii – neatârnații noii generații digitale – pot prelua aceleași intoxicări fără un filtru care ar presupune o minimă documentare și un minim discernământ.
Nu trebuie să fii inginer sau specialist pentru a înțelege cum acest proiect de lege nu servește interesului public și, mai mult, investește o firmă – asupra căreia sunt destule suspiciuni – cu o calitate care ține de autoritatea publică (procedura de expropiere).
Nu trebuie să-ți placă politica pentru a observa un pattern în modul cum statul român își negociază unele contracte.
Nu trebuie să fii un mare analist pentru a vedea disprețul politicienilor față de opinia publică, dispreț care mizează tocmai pe lipsa de atenție și de reacție a cetățenilor.
Spun aceste lucruri pentru aveam iluzia că cei care se manifestă în spațiul public – de exemplu, bloggerii – au o responsabilitate față de public atunci când încep să mestece anumite subiecte: pornind de la minima documentare, trecând prin logică și argumentare și terminând cu propria onestitate.
Sper să nu fiu înțeles greșit. Nu mi-aș dori ca toți bloggerii să iasă în stradă sau să îndemne la proteste zilnic, însă – pe scurt – îmi vine greu să accept că, dacă îți rupi câteva ore din viață pentru a citi despre acest subiect, dacă ești sincer față de tine și dacă îți pasă de comunitatea în care te-ai născut (sat, oraș, țară), mai poți susține exploatarea cu cianuri în forma actuală a proiectului de lege împotriva cărora au ieșit atâția oameni în stradă.
Îmi vine greu să accept lipsa de onestitate și de informare care ar duce pe oricine la concluzia că niște hipsteri ecologiști sunt responsabili de prăbușirea economică a unei zone industriale, de lipsa unor locuri de muncă și de frânarea dezvoltării economice a unei țări prin gonirea tuturor investitorilor.
Nu e cool să salvezi Roșia Montană, însă e total uncool să privești cum sunt îmbrăcați oamenii din stradă, să îți pese câți bani a băgat Soros în ONG-urile din România, dar nu ai ochi pentru disprețul cu care o clasă politică tratează o țară întreagă. Dispreț care se vede atât de clar în cadrul acestui proiect, dispreț care a umplut un pahar al răbdării.
Poate nu e cool să blochezi bulevarde, dar e total uncool să crezi că fără presiune publică (care necesită atenție și implicare) politicienii mor de grija noastră.
Dacă anul trecut observam un amatorism “politic”, acum mă izbesc de aceeași concluzie în ceea ce privește aspectul civic.
Democrația tinde să asemene cu un iPhone: când abia ne permitem unul și ni-l luăm, apare un alt model mai nou (altcineva a zis-o, cu alte cuvinte). Ne îndreptăm către o democrație în care lipsa de informare devine sinonimă cu lipsa de implicare (care pornește de la o minimă atenție cu care privești lucrurile din jurul tău) care nu poate să trădeze decât o mare nesimțire.
Închei cu o notă de patetism, dar merită aplecarea unui gând. Vine o vreme când nu o să îi mai poți spune copilului tău că țara în care l-ai născut e la pâmânt din vina politicienilor. Va veni o vreme când va întreba:
“Bine, tată, mamă, dar voi ce-ați făcut? Ați stat și v-ați uitat?”
misto. i-ai trecut in revista pe toti cei suspectati ca au luat bani.
eu le doresc sa se mute acolo dupa ce se termina exploatarea. cu tot cu copii.
rmcg spune ca barajul ala este extrem de solid,
asa se spunea si de fukushima.
intrebare: rezista si la obuze si rachete? pe scena internationala lucrurile nu stau asa bine.
„nu pot înțelege cum unii – neatârnații noii generații digitale – pot prelua aceleași intoxicări fără un filtru care ar presupune o minimă documentare și un minim discernământ”
De ce crezi că sunt neatârnați? Sau lideri de opinie? Nu cred că există persoană inteligentă care să ia în serios ce debitează respectivii (arhi, zoso, bârgău) în mediul virtual.
Adrian, ce pot sa spun? Ca m-am intalnit duminica, inainte de inceperea marsului, cu Carmen Albisteanu, si am realizat atunci ca este primul blogger pe care il vad la proteste (recunosc, duminica nici nu aveam cum sa gasesc multa lume in 25k+ de oameni)? Ca zilnic vad pe news feed-ul meu de facebook, de la alti bloggeri (i-ai enumerat tu pe toti 🙂 ) numai “categorisiri” referitoare la protestatari, insa nu vad nici macar un argument valid pro-exploatarea pe care o sustin ei?
Sunt facuta de la drogata (vezi Cristi), la basista (altminteri, prefer sa fiu injurata de mama, decat sa fiu facuta basista, atat de jignitor mi se pare termenul) sau ecologista (well, in mintea unora asta este jignire) sau hipsterita (aici o iau ca pe un compliment, realmente). Nu direct, evident, insa, pentru ca meteahna in tara asta este generalizarea (vezi, inclusiv eu generalizez!), ma simt vizata. Nu e nimic, keep calm and smash the bottle 🙂
NU doar bloggerii cunoscuti au fost acolo inainte de inceperea oficiala a protestului. Ironia sortii. Aud de lideri de opinie… Bun, in sensul larg al cuvantului termenul poate fi folosit, Curios, stiu live pe cativa dintre cei mai relevanti. NU erau acolo. In niciuna din zile. Da, poze puse de piticu sau eructatii cu iz intelectual scrise de martafoi gen Arhi sau basina aia de Petcu.
NU, nu eram nici drogat, nici beat si nici ultimul prost nu cred ca sunt, ma rog, nu cat sa fiu manipulat la modul in care un cur pictat din asta la care i se spune influencer, care nu a plantat in viata lui un pom sustine subtil. Altfel, bine scris articolul.
Blogerii insirati de tine mint prin omisiune prezentand in mod intentionat doar acele aspecte pozitive ale exploatarii pe care le prezinta si compania, folosind in acelasi timp o retorica paguboasa prin care invita cetatenii sa vina cu solutii. Asta in conditiile in care menirea cetatenilor nu e aceea de-a oferi solutii. Solutiile sunt gasite de politicieni, cetatenii pot sa le accepte sau nu. Nu e de datoria mea sa-mi bat capul cu ce-ar trebui sa faca oamenii din zona. Eu sunt prea ocupat sa muncesc, sunt prea ocupat sa-mi platesc taxele catre un stat care ar trebui sa se ocupe cu gasirea de solutii. Asta nu inseamna ca nu pot sa reactionez atunci cand constat cum statul se comporta de parca ar reprezenta doar compania RMGC nu si pe mine. Din pacate pentru ei, blogarii enumerati de tine s-au decredibilizat cu ocazia evenimentelor din ultimele 2 saptamani. Se vede de pe luna manipularea si ticalosia lor. Sincer, n-as baga mana-n foc ca cei 4-5 blogari de seama nu detin actiuni la compania RMGC listata la bursa din Toronto.
nu s-au decribilizat in ultimele saptamani. ci in momentul in care brusc, parca la comanda, au aparut pe blogurile lor articole pro rmcg.
intamplare face, ca in urma cu cca 1 luna inainte de aparitia articolelor , blogerii respectivi au participat la o intalnire legate de online si publicitate.pr online. printre invitati era si naumovici – proaspat mercenar rmgc.
cred ca aia a fost ocazia cu care bloggerii au fost abordati.
dupa aceea rmgc a organizat o intalnire speciala cu bloggeri – organizase anterior cu jurnalistii si isi asigurase tacerea presei.
dupa intyalnirea aia a aparut inca o sertie de articole.
Apropo, doar mie mi se pare ca blogarii care au fost si sunt in continuare pro exploatare sunt incercati de-o mare tristete de cand cu protestele? Lasand la o parte faptul ca le-au ignorat, ca nu le-au tratat cu articole ample asa cum au facut cu multe, multe alte cazuri sociale mult mai neimportante. Si-atunci intrebarea logica e, care e miza acestor blogari astfel incat sunt macinati atat de profund de protestele care se pare ca vor stopa o lege absolut aberanta?
Eu am un blog de tehnologie. Nu e foarte mare, ma citesc si pe mine cateva mii de oameni. Dar m-am simtit obligat sa scriu despre Rosia Montana, chiar daca nu e nisa mea. Si dupa cum am vazut ca trateaza subiectul “marii” bloggeri ai Romanei cred ca o sa scriu mai des despre subiecte de acest gen.
Nu mi-a venit sa cred cum toata blogosfera “importanta” se declara pro proiect si anti manifestatii. In mod sigur n-au fost cumparati cu totii, cred ca mai degraba au sustinut proiectul in necunostiinta de cauza si nu au capacitatea de a recunoaste ca au gresit.
Am fost trist cand am vazut ce se intampla, dar acum sunt bucuros. Le multumesc acestor oameni pentru ca cedeaza locul de top pe care il ocupa in blogosfera. Isi vor pierde multi utilizatori in fata carora nu mai au nici o credibilitate si asta imi ofera mie, defapt noua tuturor, ca bloggeri, o mare sansa.
Sa fie sanatosi 🙂
Nu stiu daca or sa-i piarda, pentru ca eu de exemplu urmaresc cativa blogeri de nisa, care au articole bune cand vine vorba de nisa lor. Insa cand isi dau cu parerea despre subiecte de viata, sunt de o imbecilitate, imensa. Cu toatea astea, ii urmaresc pentru partea aia de nisa la care se pricep.
care blogosfera imprtanta?
pentru afirmatiile lor rasiste, (visurat, zoso, arhi) ar fi fost evitati de companii in orice stat civilizat. aici sunt proslaviti si adulati de prostim si primesc bani ca sa posteze ineptii pe blogurile lor.
Nu vad ca solutia sa apara prea curand. Politicienii sunt cumparati si vor RMCG, fara sa gandeasca la cat rau fac tarii pentru un cacat de vila (probabil a n`spea) ori ceva SUV-uri. Nici protestele nu vor rezolva ceva daca nu merg mai departe, daca nu se cere anchetarea si condamnarea tuturor a celor vinovati de neregulile in care se zbate romania.
Anchetarea celor vinovati de neregulile din Romania ( si zic anchetarea pe bune, facuta de oameni impartiali, mana-n mana cu justitia)…cu toata stima pt poporul roman, jumatate dintre noi ar fi la inchisoare.
Am ajuns ( si ma refer si la mine si la mama si la toti cei pe care ii cunosc eu personal, pt ca o facem si fara sa ne dam seama) sa credem ca acesta e mersul firesc al lucrurilor si ca nu exista scapare cu toata indarjirea de care dam dovada—> exemplu : protestele lui septembrie.
Intr-o scurta si ,poate, frauduloasa ” anchetare” personala am descoperit ca cei de peste 40 de ani cred ca tineretul cere moartea de foame a saracilor mineri din zona cu pricina si ca suntem noua generatie de “Flower Power” cu tot tacamul din anii 70 si in plus cu un exces de zel dat de tehnologia moderna.
Trist e ca sunt o mare parte din cei intervievati pana in varsta de 30 de ani cred ca sunt alte obiective pe care protestatarii ar trebui sa le ia in serios: salariile mici, sistemul de sanatate precar si cel de invatamant, taierea fara constiinta a padurilor intr-un mod fraudulos chiar sub privile noastre…
Nu ca le dau dreptate…dar cam au !
Multam de articol, am mai curatat feed-ul de blogari inutili 😀
In rest fiecare sa scrie ce vrea.
Dpmdv nu e nevoie nici de presa, nici de blogari.
Twitterul si facebookul le inlocuiesc mult prea bine pentru a le mai lua in seama cand vorbim de formarea opiniei publice.
Ca unii ziaristi/blogari isi formeaza opiniile (pro sau contra) in functie de cine ii sponsorizeaza, iar nu mai conteaza.
Cel putin cine a ajuns in piata a inteles ca nu ies “protestatari adusi cu autocarul” ci oamenii care vor forma clasa de mijloc a romaniei de maine.
Am spus-o si ieri pe facebook (nu vroiam sa-mi stric seria povestirilor din vacanta pe blog cu un articol pe tema rmcg), o spus si acum: treaba asta cu protestele e o iluzie. Ne tinem singuri ocupati “cu dreapta” si “cu stanga” ni se face trucul. Nu asta e solutia. Nu exista un lider, o strategie, doar oameni sinceri si naivi. Pacat. Apropo de nota din final … tu i-ai intrebat pe ai tai de ce n-au facut nimic si te-au lasat sa cresti in comunism si cenzura? Stai lin … copiii nostri vor fi la fel de bine manipulati cum am fost si noi iar tot noi vom fi aceia care le vom ascunde adevarul pentru a-i “proteja”. E natura noastra a romanilor sa stam cu capul plecat atunci cand nu avem lideri. Cand va aparea unul in piata, voi lua in considerare alaturarea la cauza. Macar lider sa fie daca nu si strategie. Si pentru ca am avut discutii pe tema asta si pe fb, tin sa precizez ca strategia e pe termen lung si discut despre tactici sau actiuni pe termen scurt. Nu e suficient sa opresti o lege.
Monoranu, asta cu liderii îmi pare un “Vodă syndrome”, protestele au arătat că unii nu vor să țină capul plecat indiferent dacă au sau nu lideri. De acord cu tine, nu e suficient să oprești o lege, dar în acest caz e necesar sa o oprești.
Din pacate acest “Voda syndrome” este definitoriu pentru romani. Cred ca trebuie sa invatam sa acceptam asta daca vrem sa obtinem rezultate. De-a lungul anilor s-a vazut ca atat timp cat n-am avut un singur lider n-am facut mare branza. Mai mult, ne-am certat pana ne-am scos ochii si altii au profitat. Much like today! Important e acum cine devine liderul si sper sa nu se intample ca in 89 cand cei care au aparut primii la TV au devenit si liderii fiindca din pacate avem si tendinta asta de a-i adopta foarte rapid pe cei care ies putin mai in fata.
experiena mi-a arata ca liderii asa zis spontani nu sunt deloc spontani. sunt creatiile unora.
la protestele astea participa o multime extrem de eterogena: vezi alaturi si ecolgisti si stangisti, si oameni de afaceri neoliberali si extremisti de la noua dreapta etc.
asta e marea reusita a protestelor. a rusit sa uneasca pentru o cauza/ideea o masa diversificata de ideologii.
UNITI SALVAM !
asta trebuie sa inteleaga toti.
un articol lung pe care era sa-l numesc bun.
daca punem toate caracterizarile in paranteza si le stergem, doar ultima fraza ramane edificatoare.
Piticule, dupa ce am discutat cu Anca, si m-am contrat cu tine pe FB incep sa cred ca esti singurul prost dintre cei enumerati care nu a luat bani de la gabriel resources, ci publica articole favorabile doar ca este angajat la realitatea si esti obligat de contract sa sustii rmgc. sau pur si simplu pt ca nu vrei sa te certi cu prietenii tai A-listeri.
nu sunt convins, dar s-ar putea sa fi doar naiv. insa, s-ar putea sa faci pe naivul si tu sa fi incasat .. gold-ul de la doua oi : rmgc si realitatea TV 😛
cristi, pe asta cu ultima frază ai învățat-o de la groparu, nu? 🙂
Protestul e real: bloggerii nu sunt cu noi 🙂
Pingback: Rosia Montana, Piata Universitatii, romanii si naivitatea. | Marketing in cuvinte si imagini
Ba din contra, sunt cativa bloggeri care sunt impotriva exploatarii si care au promovat protestele. Sunt cativa bloggeri care participa la proteste pentru aceasta cauza de ani de zile. Trebuie doar sa nimeriti click-ul 😉
Din păcate, aici, în Baia Mare, am protestat puțin peste 100 de persoane. În mod normal, nu m-ar afecta faptul că într-un colț îndepărtat al țării se va extrage aur folosind cianuri, dar mă afectează, în primul rând pentru că este o hoție pe față, și-n al doilea, pentru că și aici, în Baia Mare, cei de la Romaltyn doresc începerea exploatării haldelor de steril cu ajutorul cianurilor. Și cred că ne amintim cu toții de incidentul din 2000. De aceea mi se pare un pic ciudat faptul că dintre miile de oameni care au protestat în capitală împotriva RMGC și împotriva folosirii cianurii, nici măcar unul n-a făcut referire și la ceea ce urmează să se întâmple în Baia Mare.
Consiliul local se judecă cu cei de la Romaltyn, dar dacă proiectul Roșia Montană va trece, e clar că se judecă degeaba. M-a deranjat faptul că băimărenii, deși în marea lor majoritate nu doresc reînceperea exploatării, au preferat să stea în fața televizorului, în loc să iasă în stradă.