E oarecum ciudat, acest articol face parte din campania “Vorbește românește”, dar prima idee cu care încep e următoarea: dacă nu știi engleza, ești mâncat. În ce privește a doua idee, aveți puțină răbdare.

În România, engleza curge prin toate colțurile și prin toate gurile. De la insistentul de pe trotuar cu “Niște flori, boss?” până la adolescentul cu “Ce faci, man?” și “Bine , dog!”
De la domenii (Social Media și PR), până la expresii adaptate care “fac sens” (dar nu-l au) sau verbe naturalizate forțat în cazul “Trebuie să insentivăm mai mult consumatorii”.

E limba culturii dominante pe care de multe ori nu ai cum să o ocolești. Dincolo de mode culturale, trebuie să o înveți pentru a te descurca chiar și în ceea ce a devenit cea mai banală activitate zilnică a majorității dintre noi: a sta în fața unui calculator și a naviga pe internet.
Dacă înainte engleza era un element diferențiator în cadrul oricărui proces de angajare, acum a ajuns acel lucru implicit care de cele mai multe ori nu mai este discutat. E de la sine înțeles.

În rândul generației tinere engleza a devenit atât de sure thing încât dacă treci limba română la sistemul de operare, la browser sau la editorul Word, mai mult de jumătate vor avea probleme să-și înțeleagă în acest context propria limba maternă.

Realitatea este că sunt locuri și domenii unde româna nu se simte (deocamdată) la locul ei, unde se trezește destul de nepregătită și unde procesul de adaptare este destul de anevoios și are propriile ritmuri.

Dacă încerci să forțezi această adaptare prin naturalizare, de cele mai multe ori nu iese bine.
Nu a devenit încă firesc să spui media socială (sau mediile sociale),  insentivare sau – mai academic, dar la fel de artificial – obvios și deliterios.
Dacă forțarea nu se face, naturalizarea se întâmplă în mod firesc, dar are nevoie de timp. A devenit firesc spui că descarci sau încarci un fișier (download or upload a file) sau că petreci destul timp pe/în rețele sociale, dar lucrurile nu se opresc aici.

Cele mai ciudate sunt acele situații în care este folosit un cuvânt în engleză atunci când ai un corespondent bine mersi în română, cum este cazul exemplului de mai jos:

Româna are destulă experiență în împrumuturi și adaptări fericite și ne-a servit bine până acum. S-a descurcat onorabil cu turca și franceza și, dacă are destul timp la dispoziție și nu va fi forțată aiurea, se va descurca și cu engleza.

Acum câțiva ani se scria site-ului, apoi a devenit comun siteului și, probabil nu peste mult timp, va fi la îndemâna tuturor să scrie paginii.
Tocmai din cauza acestor forțări (sesizabile în unele domenii și observabile în rândul multor snobi), inițiativele care atrag atenția asupra acestor situații nefirești sunt binevenite.

În cadrul campaniei DERO – Vorbește românește – ești invitat să sesizezi acele cuvinte forțate în rândul unor fraze și, dacă atingi punctajul maxim, poți câștiga zilnic o ie tradițională lucrată manual de meșteșugari români.
Campania se desfășoară până pe 30 noiembrie și face parte dintr-un demers mai larg – Spală românește  – comunicat în toate mediile clasice (TV, radio și presă scrisă) și în cadrul căruia, prin înscrierea codului promotional de pe pachetul de detergent DERO, se poate câștiga zilnic o mașină de spălat Arctic.

O întâmplare reală în care englezismele pot da bătăi de cap am găsit-o povestită – în stilul caracteristic – pe blogul TVdece.